Ministerul Muncii a publicat proiectul de lege privind stabilirea salariilor minime adecvate, pentru a respecta directiva UE în domeniu. Actualizarea acestora va trebui să țină cont de puterea de cumpărare și de rata de creștere a salariilor

Ministerul Muncii a publicat în Transparență proiectul de lege privind stabilirea salariilor minime adecvate, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în condițiile în care legislația europeană obligă statele membre să finalizeze în acest an transpunerea Directivei UE privind salariul minim adecvat și să aplice normele, începând cu 15 noiembrie. Ponderea valorii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată trebuie să fie de 50%-52% din câștigul salarial mediu brut, criteriu care în România va fi îndeplinit o dată cu majorarea de la 1 iulie.  Criteriile de stabilire și actualizare a salariului minim brut pe ţară garantat în plată ar urma să includă o serie de elemente, printre care puterea de cumpărare a salariului minim, nivelul general al salariilor și distribuția acestora, rata de creștere a salariilor și productivitatea.

În prezent, salariul minim brut din România este de 3.300 lei, iar Guvernul a aprobat un salariu minim de 3.700 de lei începând cu 1 iulie 2024. Guvernul a adoptat în ședința de la începutul lunii un proiect de ordonanță de urgență prin care majorează nivelu acestuia la 3.700 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2024, faţă de 3.300 lei cât este în prezent. Formula salariului minim european prevede ca salariul minim pe economie să se încadreze în cel puțin 50% din salariul mediu. Aceasta va fi respectată, începând cu 1 iulie, ținând cont că câștigul salarial luat în calcul la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 este de 7.567 lei.

Guvernul României are obligația să se ocupe de această temă pentru a bifa Jalonul 392 din PNRR – Intrarea în vigoare a actului care reglementează noul sistem de stabilire a salariului minim,
aferent Reformei 5 – Intrarea în vigoare a actului care reglementează noul sistem de stabilire a salariului
minim – Componenta 13. Reforme sociale.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Conform obiectivului general al reformei prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, salariul minim brut pe țară garantat în plată se va stabili în baza unui mecanism obiectiv, în linie cu orientările din Directiva privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Prin această reformă se prevede instituirea unui mecanism nou și a unei noi formule pentru a stabili nivelul salariului minim în mod obiectiv și sistematic, în consultare cu partenerii sociali și ținând seama de acțiunile Uniunii.

Directiva prevede instituirea unui mecanism pentru determinarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, ce implică o serie de proceduri pentru stabilirea și actualizarea salariului minim legal, în baza unor criterii obiective, care să asigure atingerea unui nivel de trai decent, reducerea sărăciei
persoanelor încadrate în muncă, precum și promovarea coeziunii sociale și a unei convergențe sociale.

Conform expunerii de motive, principalele aspecte urmărite de inițiativa legislativă pusă în transparență vizează o serie de aspecte:

– În vederea asigurării unui grad corespunzător de adecvare al salariului minim legal, se impune completarea Codului muncii cu elementele corespunzătoare care să prevadă criteriile naționale (puterea de cumpărare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, nivelul general al salariilor și distribuția acestora, rata de creștere a salariilor și nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung) pentru stabilirea și actualizarea salariului minim legal, definite într-un mod stabil și clar, actualizări periodice și în timp util și desemnarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social ca organism național care să permită asigurarea consultărilor cu partenerii sociali, în sensul directivei.

– Codul muncii a fost completat cu prevederi corespunzătoare, care să asigure aplicarea prevederilor
Directivei(UE) 2022/2041 tuturor categoriilor de salariați, indiferent dacă aceștia își desfășoară activitatea în baza unui raport de muncă, raport de muncă cu caracter special (contract de mandat, contract de management, contract de activitate sportivă etc.) sau raport de serviciu, prin definirea noțiunii de ”raport juridic de muncă” și a celei de ”angajator”.

– Prevederile Codului muncii au fost completate cu prevederi care să asigure angajarea adoptării unui plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective în linie cu obiectivul directivei de susținere a
negocierilor colective pentru creșterea accesului salariaților la drepturi salariale negociate colectiv și la o
acoperire a protecției prin convenții colective – Completarea Codului muncii cu prevederi privind sancționarea nerespectării dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil.

– Completarea Codului muncii cu datele statistice și informațiile relevante referitoare la acoperirea gradului de adecvare, în vederea raportării acestora de către M.M.S.S., o dată la doi ani, Comisiei Europene, precum și cu instituțiile competente, care au obligația furnizării acestora către M.M.S.S., respectiv: Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Inspecția Muncii, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Institutul Național de Statistică.

– Pentru asigurarea accesului efectiv al salariaților la salariile minime legale şi a celor minime negociate
colectiv prin contracte colective de muncă se impune completarea Legii nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii. Astfel, Legea nr. 108/1999 a fost completată cu dispoziții privind principiile care stau la baza activității de control a Inspecției Muncii. De asemenea, dat fiind faptul că Inspecția Muncii este o instituție de control esențială în domeniul muncii, cu multe instituții în subordine cu o problematică complexă (inspectoratele teritoriale de muncă în fiecare județ și în Municipiul București), prevederile legiiau fost completate în sensul obligativității obținerii și deținerii de către inspectorul general de stat și inspectorii generali adjuncți, a certificatului de securitate de acces la informații clasificate “secret”, sub
sancțiunea eliberării din funcție.

Conform proiectului, criteriile de stabilire și actualizare a salariului minim brut pe ţară garantat în plată ar urma să includă cel puțin următoarele elemente: puterea de cumpărare a salariului minim, luând în considerare costul vieții;  nivelul general al salariilor și distribuția acestora; rata de creștere a salariilor; nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung.

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de
muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea confederațiilor sindicale și
patronale reprezentative la nivel național, cu actualizarea periodică o dată pe an. În cazul în care
programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim
brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de
ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.

Autoritățiile ar trebui să monitorizeze evoluția salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în funcție de nivelul orientativ între 50%-52% al ponderii valorii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în câștigul salarial mediu brut, considerat indicator de referință pentru evaluarea gradului de adecvare.

Proiectul pus în transparență decizională poate fi consultat AICI

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărârea Guvernului poate fi
aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii
contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta este plătit cu un
salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dar fără a diminua
valoarea netă anterioară a acestuia.
(9) Prin hotărâre a Guvernului se poa

nerespectarea dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut, stabilit prin act
normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil, cu
amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a garantat în plată salariul
minim brut stabilit prin act normativ sau prin contractul colectiv de munca aplicabil, fără a depăși
valoarea cumulată de 200.000 lei;”.