Ministerul Transporturilor a aprobat un proiect prin care va investi aproape 100 de milioane de euro pentru modernizarea DN 5B Giurgiu – Ghimpați (36,3 km), legătura la A1 București – Pitești și la viitoarea Autostradă A6 București – Alexandria.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Drumul va ocoli municipiul Giurgiu, din zona intersecției cu strada Drumul Serei, și va ajunge până la intrarea în comuna Ghimpați.

În profil transversal, drumul are 2 benzi de circulație, cu următoarele elemente:
– platformă: 8,50 m – 9,00 m;
– parte carosabilă: 6,70 m + 7,20 m;
– acostamente: 2 x 1,00 m.

Analize Economedia

om robot industria automotive
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
Linie asamblare uzina Dacia Mioveni (4)
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant
recesiune
tineri programatori foto
Corinthia
criza de ouă din SUA
2265634-800x534
retea electrica - Transelectrica
digitalizare, calculator, cod, programare
statele unite, sua, washington, china, beijing, putere, geopolitica, razboi economic comercial, sanctiuni economice
antreprenoare, femeie, business, tech
tineri joburi IUF- The International University Fair
parc nufarul
economie razboi bani
romania germania
Concedieri scaderi economie

Primele lucrări de reabilitare ale DN 5B s-au realizat în perioada 1975-1978, prin execuția pe majoritatea lungimii a unei îmbrăcăminți din beton de ciment, în grosime de 18 cm, ulterior, în etape diferite, pe întreg traseul DN 5B s-a așternut un covor asfaltic, în grosime de 4 cm, precum și tratamente bituminoase succesive.

În prezent, drumul are numeroase degradări, fisuri și crăpături, rupturi și gropi, denivelări, făgașe, tasări, etc. De asemenea, există și o zonă instabilă, unde a alunecat taluzul, corpul drumului s-a deformat și s-a degradat structurii rutiere.

Zona Ghimpați (jud. Giurgiu) este una dintre variantele de pornire pentru Autostrada București – Giurgiu, la Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR).

Astfel, Autostrada București – Alexandria (A6) are până la Ghimpați posibilitatea de 3 benzi/sens exact pentru desprinderea Autostrăzii A5 București – Giurgiu.

„Autostrada București – Alexandria este una dintre variantele pentru desprinderea A5 București – Giurgiu, în zona Ghimpați, km. 12. București – Giurgiu va avea la bază o analiză multicriterială care va determina profilul drumului, autostradă sau drum expres, dar cel mai probabil, având în vedere valorile de trafic va fi autostradă. În același timp, analiza trebuie să fundamenteze aliniamentul ales. În prima etapă a analizei multi criteriale, Faza 1, vom avea patru sau cinci variante de traseu. Fiecare trebuie să includă constrângerile de pe traseu, autorizații de construire deja emise, rețele de utilități, investiții ale autorităților locale. Se vor selecta două variante, cele mai favorabile, în funcție de costul estimat și trafic. În cadrul analizei va fi și București – Ghimpați – Giurgiu, dar va fi și posibilitatea desprinderii din Autostrada București – Sud (A0), cel mai probabil continuarea Drumului Expres Măgurele, acum în etapa studiului de fezabilitate. Dintre acestea vom alege cea mai bună variantă de traseu. În ceea ce privește varianta de traseu București – Ghimpați, alături de colegii de la CNAIR am prevăzut profilul de 3 benzi/sens, de altfel, toate nodurile prevăd deja această a treia bandă, pentru că noi o considerăm favorită pentru București – Giurgiu, dar trebuie să fundamentăm. Între București și Giurgiu este zona protejată Comana, sit Natura 2000, zonă care trebuie ocolită. Din analizele noastre, aceasta ar fi una dintre variantele de traseu. Toate aceste variante vor fi analizate la Ministerul Transporturillor și CESTRIN în cadrul Modelului Național de Transport, acolo se vor face simulări de trafic”, a declarat directorul CNIR, Gabriel Budescu.