Sursa foto: Facebook/ Petre Daea
Canalul Siret-Bărăgan va fi realizat în următorii patru ani până la kilometrul 23, o investiţie de anvergură, cu foarte multe lucrări, dar care „va scoate din ghearele secetei” suprafeţele de teren din zona respectivă, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea. Economedia a scris AICI că Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a scos la licitație în SICAP contractul de realizare a documentației pentru prima fază din proiectul de investitții Canal Siret – Bărăgan, adică până la kilometrul 23.
„Canalul Siret-Bărăgan este un obiectiv de actualitate şi am pornit pe drumul realizării acestei investiţii. Suntem la faza de notă conceptuală, ştim foarte bine că termenele acestea sau mai bine zis etapele de pregătire a unei investiţii pe care trebuie să le parcurgem cer timp între nota conceptuală şi ordinul de începere a lucrărilor. Canalul nu îl putem face decât până la kilometrul 23. Am stabilit să-l facem pe porţiuni, pentru că altfel nu avem cum, iar până în anul 2027 vrem să îl facem până la kilometrul 23. Este o investiţie de anvergură. Acum el este finalizat până la kilometrul 5,2 şi de aici încolo sunt foarte multe lucrări de făcut, cu volume mari de muncă”, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.
Întrebat la cât s-ar ridica costurile pentru realizarea acestei investiţii, oficialul MADR a precizat că există o estimare, dar ar prefera să nu avanseze cifre deocamdată.
„Este o estimare, dar n-aş vrea să spun suma, pentru că acest proiect de mare anvergură are două etape de abordare. Prima etapă de abordare este aceea până la kilometrul 50 şi asta va dura un timp, pentru că până acolo există proiect, există analize, iar de la kilometrul 50 până la kilometrul 191, practic până la vărsarea sa în Dridu (lacul Dridu n.r.), nu am găsit vreo documentaţie tehnică. Am discutat şi cu proiectantul care a fost în echipa de proiectare pentru acest mare obiectiv al ţării, dar nu a fost realizat un proiect în această direcţie. Noi acum, practic, o luăm din aproape în aproape şi fiind obiectiv stabilit prin lege trebuie să-l îndeplinim: până la kilometrul 23 să terminăm până în 2027”, a afirmat Daea.
În opinia sa, realizarea acestei investiţii ar asigura irigarea prin udare gravitaţională pe partea stângă a canalului, fiind „o posibilitate de a scoate din ghearele secetei suprafeţele din zona respectivă”.
„Această lucrare ne-ar asigura irigarea prin udare gravitaţională pe partea stângă a canalului, ştiindu-se că acest canal este făcut în rambleu. O lucrare extraordinar de importantă şi ingenios gândită de către proiectanţi şi va fi o posibilitate de a scoate din ghearele secetei suprafeţele din zona respectivă”, a subliniat ministrul.
Şeful MADR a reiterat că sistemul de irigaţii este un sector de mare importanţă pe care îl urmăreşte cu foarte mare atenţie.
„Investiţiile în sistemul de irigaţii reprezintă o preocupare prioritară în activitatea mea, sau mai bine zis este un obiectiv pe care eu îl urmăresc cu foarte multă atenţie şi am angajat toate structurile responsabile pentru realizarea Planului Naţional de Irigaţii să acţionăm în aşa fel încât să ne îndeplinim obiectivul pe care l-a stabilit Parlamentul României pentru reabilitarea şi extinderea sistemului de irigaţii pe 2,6 milioane hectare până în 2027. Avem şi banii necesari: 1,5 miliarde de euro prevăzuţi prin lege şi iată că avem şi instrumentul legal şi în acelaşi timp şi obligativitatea de a face pentru a pune într-un confort hidric suprafeţele posibile de irigat”, a explicat şeful MADR.
Potrivit sursei citate, în această săptămână se va aproba prin Hotărâre de Guvern desfăşurarea programului de investiţii în sectorul de irigaţii.
„Noi am pregătit şi tabloul de comandă, de desfăşurare practic al acestor investiţii în România. Ştim de această dată care sunt obiectivele, ştim în această dată care sunt etapele pe care trebuie să le parcurgem, ştim în această dată când începem pentru fiecare obiectiv în parte, în aşa fel încât să putem urmări executarea lui în teren”, a adăugat Petre Daea.
Nu în ultimul rând, ministrul a transmis că în Planul Naţional Strategic a fost cuprinsă suma de 500 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului secundar de irigaţii şi pentru realizarea de sisteme locale în aşa fel încât să fie folosite toate resursele de apă pe care le avem, dar respectându-se principiile de reducere a consumului de energie şi de eliminare a pierderilor de apă.
„Din acest punct de vedere obiectivele de investiţii se derulează în această direcţie, impermeabilizându-se canale de distribuţie sau canalele de aducţiune, iar fermierii prin măsura aceasta de reabilitare a sistemului secundar, care este alimentată cu bani europeni, spuneam de 500 de milioane de euro, să poată să se doteze cu instalaţiile necesare în aşa fel încât să putem aduce apa la plante şi s-o valorificăm în producţie, eliminându-se pierderile de orice fel”, a adăugat ministrul Agriculturii.
Canalul Siret-Bărăgan este un proiect început în anul 1986 pe râul Siret, între Barajul Călimăneşti şi Lacul Dridu, care urma să aducă apele din râul Siret către câmpurile Bărăganului. Canalul trebuia să aibă o lungime de 198 de kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri. Construirea canalului urma să aducă beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigaţii în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundaţii în lunca Siretului şi utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri.
În anul 2012 se estima că pentru realizarea acestui proiect ar fi nevoie de o investiţie de 3,5 miliarde de euro. Finalizarea sa ar fi putut asigura irigarea a 10% din terenul agricol al României.