Sursa: Pixabay via Pexels
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, susţine că sunt necesare audituri la autorităţile care, pe componenta de Mediu, nu au reuşit să atragă mai mult de jumătate din finanţările pentru proiectele derulate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
“Sunt zone în care au fost realizate ţintele cu zero (pe proiectele de mediu din PNRR. n.r.). Este necesar, în perioada următoare, un audit în toate autorităţile care nu au reuşit să atragă, din punctul meu de vedere, peste 50% din fonduri. Automat ar trebui să fie un audit făcut acolo. Noi mergem la aceste negocieri încercând să salvăm absolut tot ce se poate salva. Vă dau un exemplu pe zona de împăduriri: astăzi, sunt 9.000 de hectare realizate, iar penalitatea este de peste 150 de milioane dacă nu atingem ţinta de 26.000 de hectare. Sunt 9.000 de hectare care au fost împădurite în patru sezoane de împăduriri. Noi mai avem două sezoane de împăduriri, dar vă garantez că ţinta nu va fi mai mică de dublă faţă de ceea ce s-a împădurit până acum. Ambiţia acestui minister este să salvăm şi să facem tot ce este posibil să salvăm aceste investiţii, dar este important să ştim de unde pornim şi de aici mergem la negocieri, la renegocieri, încercând să folosim fiecare euro care mai poate să fie folosit într-un an de zile. S-ar putea să fie probleme diferite, s-ar putea să fie o problemă de leadership, s-ar putea să fie o problemă de legislaţie, fiecare investiţie de fapt şi fiecare capitol de investiţii trebuind să fie rezolvate”, a spus Buzoianu.
Potrivit acesteia, în cadrul autorităţilor cu probleme în realizarea investiţiilor din PNRR trebuie constatat motivul blocajelor.
“Fiecare dintre autorităţi s-a confruntat cu alte tipuri de probleme. Trebuie să vedem acolo care au fost blocajele, mai ales în contextul în care am avut inundaţii în ultimii ani de zile. Ştim deja cazurile care au fost deja în spaţiul public atrase şi discutate de ani de zile. Noi am avut o oportunitate uriaşă, prin PNRR, să accesăm banii, să putem să protejăm românii de inundaţii, iar acolo nu există, din punctul meu de vedere, nicio scuză că timp de doi ani de zile nu au fost realizate aceste investiţii. Mai departe de scuze, nu de asta avem nevoie. Noi avem nevoie de soluţii. Va trebui să ne uităm la fiecare autoritate în parte şi să rezolvăm parte din aceste probleme structurale. Din peste 400 km de apărare nu s-a reuşit niciun kilometru. Este clar că este o problemă uriaşă, din 13 baraje nu a fost realizat nici măcar unul. Concret, se vor pierde banii din fonduri europene, dar în acelaşi timp, Apele Române, anul acesta, a avut un buget mărit, de peste 55%. Degeaba mărim bugetele pe hârtie dacă autorităţile nu au capacitatea să acceseze aceşti bani. Răspunsul este că avem nevoie de nişte măsuri concrete pe fiecare autoritate în parte, să ne dăm seama unde au fost blocajele, să rezolvăm problemele”, a afirmat Diana Buzoianu.
Datele prezentate de către şefa de la Mediu arată că, pe componenta managementului apei, există riscul unor sancţiuni la adresa României pentru nerealizarea completă a proiectelor cu fonduri din PNRR, cum ar fi pe Investiţia 1 – extinderea sistemelor de apă şi canalizare în aglomerările mai mari de 2.000 de locuitori (penalitate de maximum 284 de milioane de euro).
În acelaşi timp, la investiţiile gestionate de Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR) pentru infrastructura critică împotriva inundaţiilor, din cele 13 baraje aflate în plan nu a fost realizat niciun kilometru, iar dintr-un total de 13 poldere există unul singur “în stadiu avansat fizic”.
În ceea ce priveşte Investiţia 7, referitoare la extinderea reţelei naţionale de observaţii în cadrul Sistemului Meteorologic Integrat Naţional, ar fi trebuit să fie achiziţionate 300 de staţii meteorologice automate şi autonome de suprafaţă şi o sută de staţii agrometeorologice. “Pentru această investiţie aveam la dispoziţie 40 de milioane de euro. Astăzi nu există nicio staţie meteorologică şi nicio staţie agrometeorologică care să fie implementată pentru acest indicator. Dacă nu ne atingem ţinta să achiziţionăm aceste staţii, România riscă o penalitate de 142 de milioane de euro pentru ţintele asumate”, a subliniat Buzoianu.
Pe segmentul pădurilor şi protecţia biodiversităţii, la Investiţia 1 şi 2 – împăduriri şi reîmpăduriri, în momentul de faţă au fost recepţionate, conform datelor de la minister, 8.900 de hectare dintr-un total de 26.000 de hectare, suprafaţă renegociată de la 56.000 de hectare.
“Practic, suntem în punctul în care avem doar aproximativ 9.000 de hectare realizate dintr-o sumă de 26.000 de hectare pentru neîndeplinirea ţintelor. Pentru acest jalon avem 176 de milioane de euro penalitate”, a adăugat ministra de resort.
Referitor la sub-investiţia privind capacitatea de producţie a energiei din surse regenerabile, era în plan înfiinţarea şi operaţionalizarea a cinci sisteme de producere a biogazului. Conform datelor oficiale, la ora actuală, sunt semnate cinci contracte pentru realizarea acestor sisteme.
De asemenea, pe zona de transformare digitală există o investiţie care avea ca obiect principal digitalizarea în domeniul mediului, cu o alocare de 52 de milioane de euro, iar pentru instituirea şi operaţionalizarea sistemului de combatere a exploatărilor forestiere ilegale, bugetul este 46 de milioane, cu un progres fizic de 60%. În plus, progresul fizic pentru finalizarea digitalizării a 32 de servicii publice de mediu este de 75%.
