Modelul de creștere al Portugaliei, care investește masiv în infrastructură, oferă lecții pentru Europa

În timp ce Germania se luptă cu problema datoriilor sale, Portugalia investește masiv în infrastructură. Acest lucru este posibil datorită unei combinații de reforme economice și creștere robustă, scrie publicația NZZ.

Economia Portugaliei a prins viteză. Fostul prim-ministru al țării și actualul președinte al Consiliului UE, António Costa, este vizibil încântat de această evoluție. Încrederea sa la Bruxelles este susținută de remarcabila redresare a Portugaliei, care până nu demult părea de neconceput. UE a respins la un moment dat politicile de îndatorare ale țării sale ca fiind nesustenabile.

Mare parte din meritul pentru miracolul economic portughez îi revine lui Costa însuși. În calitate de prim-ministru, acesta a urmărit o abordare anticiclică: în timpul recesiunilor economice, guvernul său a majorat salariile și pensiile pentru a stimula cheltuielile de consum și creșterea economică, fără a compromite eforturile de echilibrare a bugetului.

Analize Economedia

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Reformele lui Costa au avut un impact. În ultimii doi ani, țara sa a înregistrat rate de creștere impresionante de 2,5% și 1,9%. În ultimul trimestru al anului 2024, creșterea a crescut cu 2,7 % de la an la an, depășind chiar și cele mai optimiste previziuni. Doar Lituania și Spania au înregistrat o creștere mai puternică în zona euro.

Economia a fost impulsionată de dezvoltarea turismului, de creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și de subvențiile UE din Fondul de Reconstrucție și Fondul de Coeziune. Portugalia a obținut un excedent bugetar pentru al doilea an consecutiv, iar analiștii de la Caixabank din Spania se așteaptă la un nou excedent puternic în 2025. În zona euro, doar Irlanda și Cipru pot egala aceste cifre.

Aeroport nou în Lisabona

Portugalia privește spre viitor cu încredere, pregătind terenul pentru proiecte majore de infrastructură în următorii ani. După zeci de ani de dezbateri, Portugalia este în sfârșit pregătită să construiască un nou aeroport lângă Lisabona. Proiectul mult așteptat – al cărui cost este estimat între 8 și 9 miliarde de euro – va fi situat la 40 de kilometri de capitală, oferind o ușurare mult așteptată locuitorilor Lisabonei, care au îndurat mult timp zgomotul a mii de avioane deasupra lor în fiecare zi. Însă aceștia vor trebui să mai aibă puțină răbdare: Actualul aeroport Humberto Delgado va rămâne în funcțiune până în 2034.

Proiectul nu va fi finanțat prin contractarea de noi datorii. În schimb, acesta va fi finanțat prin creșterea treptată a taxelor de aeroport în următorul deceniu. Noul aeroport este proiectat să găzduiască 57 de milioane de pasageri pe an, ceea ce depășește capacitatea aeroportului actual cu aproape 50%.

Totuși, asta nu este tot. Un nou pod va traversa în curând râul Tagus, conectând cele două maluri ale sale. Ca și aeroportul, acesta va fi finanțat fără a împovăra contribuabilii, bazându-se în schimb pe veniturile din taxe de trecere. Portughezii au avut o experiență bună cu această abordare. Podul Vasco da Gama, lung de 17,2 kilometri, care a fost construit pentru Expoziția Mondială din 1998, este de asemenea supus unei taxe. Același lucru este valabil și pentru Podul 25 de Abril, cel mai lung pod suspendat din Europa și unul dintre simbolurile Lisabonei.

Tren de mare viteză spre Madrid

Guvernul premierului conservator Luís Montenegro intenționează, de asemenea, să modernizeze rețeaua feroviară a țării. O rută de mare viteză între Lisabona și Porto urmează să fie finalizată în următorii câțiva ani, reducând timpul de călătorie de la 2,5 ore la doar 75 de minute. Conexiunea cu trenul de mare viteză spre Madrid, un proiect care zace latent de zeci de ani, urmează, de asemenea, să fie abordată în curând. Conform calendarului actual al guvernului, conexiunea mult așteptată ar putea deveni în sfârșit realitate până în 2034. În prezent, o călătorie cu trenul din capitala spaniolă la Lisabona durează mai mult de 19 ore.

Pentru a atrage lucrători calificați în țară, guvernul a introdus stimulente fiscale pentru profesioniștii străini din domeniul construcțiilor la începutul anului. Impozitul pe venit al acestora este limitat la 20 % pentru o perioadă de până la 10 ani.

O politică de migrație inteligentă

Portugalia deschide noi drumuri și în ceea ce privește politica de migrație. În special în sectorul serviciilor, țara este dependentă de lucrătorii străini datorită industriei sale turistice în plină expansiune. În timpul unei vizite de stat recente în America Latină, președintele portughez Marcelo Rebelo de Sousa și omologul său brazilian Luiz Inácio Lula da Silva au semnat un acord de relaxare a normelor de migrație pentru brazilieni.

Conform noii politici, cetățenii brazilieni pot intra acum în Portugalia fără viză și pot solicita rezidența la sosire. Dar mișcarea nu se referă doar la deficitul de forță de muncă – există și considerente geopolitice. Într-o perioadă în care Rusia și SUA se apropie, mica țară de pe malul Atlanticului dorește să își consolideze relațiile cu fosta sa colonie. De asemenea, cele două țări doresc să coopereze mai îndeaproape, în condițiile în care se prefigurează dispute comerciale cu Washingtonul.

Portugalia nu este atractivă doar pentru lucrătorii din întreaga lume, ci și pentru investitorii străini. Alături de Spania și Croația, țara a devenit lider în domeniul energiei regenerabile în sudul Europei, menținând prețurile scăzute la electricitate și alimentându-și ambițiile în domeniul producției de hidrogen verde. Un lanț de aprovizionare care leagă portul portughez Sines de Rotterdam este în curs de stabilire în acest scop.

Tranziție energetică reușită

Electricitatea regenerabilă reprezintă în prezent 71% din consumul de electricitate al Portugaliei. În viitor, hidrogenul verde va avea o importanță centrală pentru aprovizionarea cu energie a întregii Europe. Cu toate acestea, zăcămintele vaste de litiu din nordul Portugaliei pot fi și mai importante din punct de vedere strategic. Aceste zăcăminte ar putea contribui la reducerea dependenței Europei de țări precum China pentru producția de baterii pentru vehicule electrice.

O mare parte din ceea ce se numește acum „miracolul economic iberic” este, de fapt, o poveste de succes portugheză. Unii analiști chiar se referă la această țară ca la „Silicon Valley a Europei”. Chiar și Bruxelles-ul a încetat de mult să privească Portugalia cu milă. Datorită reformelor sale îndrăznețe, Portugalia a devenit un model pentru Europa în ceea ce privește migrația și tranziția energetică. António Costa a recunoscut urgența acestor schimbări atunci când Portugalia deținea președinția Consiliului UE în urmă cu patru ani. La acea vreme, el i-a îndemnat pe omologii săi europeni să ia măsuri mai îndrăznețe pentru investiții. Pentru Portugalia, această strategie a dat roade.