Sursa: Dreamstime
În plin sezon estival, litoralul românesc atrage nu doar turiști, ci și forță de muncă temporară, în special tineri aflați la început de drum profesional. Salariile variază între 2.000 și 9.000 de lei, în funcție de rol și locație, dar joburile nu sunt lipsite de provocări.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Cât se câștigă pe litoralul românesc
Potrivit lui Radu Tănase, director executiv al Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), veniturile variază semnificativ.
„Comparativ: pentru un ospătar, venitul mediu în București cu tot cu tips este undeva la 6.500–7.000 de lei. Litoralul nu-i aduce neapărat mult mai mult pe partea de tips, cât îi aduce probabil mai mult pe partea cealaltă de venit fix. Turiștii fie dau, fie nu dau tips. Știți, de obicei, un client fidel lasă tips mult mai bine decât un turist. În zona de litoral nu vorbim de fidelizare neapărat. În general, poate că cei din industria de fast food au niște câștiguri ceva mai măricele, pentru că acolo sunt cereri foarte mari. Zona asta de fast food în litoral este foarte atrăgătoare și acolo putem spune că se duce într-un câștig de 8.000–9.000 de lei, dar este foarte posibil că acolo partea de tips să fie mai mică”, spune Radu Tănase.
Totodată, reglementarea bacșișului a dus la creșteri salariale, afirmă el: „Din momentul în care noi, HORA, am luptat pentru reglementarea bacșișului, adică cei 10% pe care îl plătesc, veniturile unui chelner sau barman au crescut, în medie, cu până la 30–35%. Acest fapt a dus la niște venituri salariale, cu tot cu tips, de 1.500–1.700 de euro sau pot fi și peste 2.000 de euro”.
Povestea lui Daniel: venituri în plus, dar instabilitate
Daniel a lucrat în HoReCa din 2019 până în 2023. Primii doi ani i-a lucrat pe un contract pentru minori și avea un program de 6 ore pe zi.
„În primii trei ani am lucrat la un all-inclusive din Neptun. În 2019 și 2020, cât încă nu aveam 18 ani, lucram cu contract pentru minor, adică șase ore pe zi. În 2021 am lucrat în același loc, însă nu mai lucram part-time. Lucram de dimineață de pe la 6-7 și până când se închidea, adică între 23:30 și uneori chiar ora 1”.
Salariul său inițial a fost sub 2.000 de lei, fără bacșișuri, dar spune că atmosfera de muncă era una bună.
În 2023 a lucrat ca ospătar la un restaurant din Mangalia. Câștigul era de 3.000 de lei, iar cu bacșiș ajungea la puțin peste 3.500 de lei.
Însă colaborarea cu patronul s-a dovedit instabilă: El spune că, în acel an, angajatorul i-a trimis pe angajați acasă pe motiv că nu mai erau clienți. După ceva timp, Daniel a primit un apel prin care era rugat să vină înapoi pentru încă o săptămână. Au negociat o sumă de bani, însă a primit mai puțin decât i-a fost promis. „Era rigid. În viziunea mea cel puțin, patronul e patron, mai ales în HoReCa. El caută profitul în alea 3 luni de sezon și nu așteaptă prea mult (..) A contactat pe fiecare, inclusiv pe mine. Am zis ok, vin pentru o săptămână. Ne-am înțeles la o sumă de bani, iar la final m-am trezit doar cu jumătate sau două treimi din suma promisă”, își amintește el.
În 2024 și 2025 nu a mai lucrat pe litoral, alegând domeniul în care s-a specializat la facultate. Cu toate acestea, spune că experiența din HoReCa i-a fost extrem de valoroasă. Potrivit lui, munca în HoReCa l-a disciplinat și l-a învățat ce înseamnă valoarea banilor și a muncii. Banii câștigați l-au ajutat să nu mai depindă în totalitate de venitul părinților, cheltuind din resursele proprii pentru o perioadă de timp.
De menționat este că Daniel a făcut zilnic naveta pe litoral, deci nu a fost cazat pe timpul verii ca ceilalți colegi ai lui din alte zone. Cu toate acestea, el spune că mesele zilnice și cazările erau asigurate de proprietari, însă aveau baie comună și nu era aer condiționat în cameră.
Ce caută angajatorii pe litoral
Iuliana Tasie, Directoare Generală la Ana Hotels Europa Eforie Nord, spune că 30% din personalul estival sezonier este reprezentat de tineri, iar mulți dintre ei ocupă posturi la recepție, în restaurant, la piscină sau în bucătărie.
„Mulți vin pentru primul lor job, iar această etapă îi ajută să-și clarifice ce își doresc în carieră. Pentru unii este o rampă de lansare în industria ospitalității, pentru alții este o experiență utilă de viață”, afirmă Tasie.
Iuliana Tasie menționează că există provocări atunci când lucrezi cu personalul tânăr, iar așteptările acestora s-au schimbat vizibil în ultimii cinci ani. Provocările cel mai des întâlnite sunt lipsa de experiență, care îi face să se adapteze mai greu la ritmul alert al industriei hoteliere din sezonul de vârf, dificultatea de înțelegere a standardelor înalte de profesionalism, regulile stricte legate de punctualitate și comunicarea cu oaspeții.
În ceea ce privește calitățile pe care le caută la un angajat tânăr, ea subliniază că dorința de a învăța și seriozitatea sunt mai valoroase decât experiența, deoarece competențele necesare pot fi dobândite pe parcursul activității.
„Sunt esențiale amabilitatea, responsabilitatea și spiritul de echipă. Într-un mediu activ cum este hotelul nostru pe litoral, ne dorim colegi care sunt energici, adaptabili și orientați către client, chiar dacă se află la început de drum”, spune Iuliana Tasie.
De asemenea, ea menționează că dorințele și comportamentele s-au schimbat de la generație la generație. Față de ultimii ani, tinerii au mai multe cunoștințe digitale, își doresc mai multe flexibilitate în program și simt nevoia de un feedback constant, pentru a înțelege dacă își fac treaba bine.
„Sunt mai preocupați de echilibrul dintre muncă și timp liber. Dacă acum 5 ani accentul era pus mai mult pe obținerea unui venit, acum vedem o deschidere mai mare spre dezvoltare personală și profesională, precum și dorința de a lucra într-un mediu valoros din punct de vedere al culturii organizaționale”, afirmă Tasie.
Tendințele se schimbă și când vine vorba de personalul angajat. În ultimul timp a existat o migrație mai mare a personalului asiatic către România, în special pentru joburile din domeniul ospitalității, precum hotel, restaurant, servire și livrări. Mulți patroni din HoReCa se brazează pe munca persoanelor venite din străinătate, iar Iuliana Tasie menționează câteva calități pe care le observă la aceștia: disciplină, seriozitate și executare de sarcini.
„Există o creștere de la an la an a personalului asiatic. Sunt persoane care, în țara lor, au calificări mai înalte decât joburile pentru care vin în țara noastră”, spune ea.
Întrebată ce beneficii le sunt oferite angajaților, ea menționează că sunt asigurate masa și cazarea pentru angajați.
Radu Tănase, (HORA), spune de asemenea că personalul de care au nevoie patronii de la mare este constant, motiv pentru care apelează la forța de muncă asiatică și la leasing de personal.
El mai spune că proprietarii sunt nevoiți să investească destul de mulți bani pentru forța de muncă și se pot lovi de dificultăți, precum fenomenele meteo, prețurile mari și lipsa turiștilor străini. Sezonul estival are aproximativ trei luni. În cazul în care vremea nu este plăcută la mare, atunci hotelurile, barurile și restaurantele se pot lovi de lipsa clienților.
Litoralul românesc versus străinătate
Radu Tănase, HORA, afirmă că o dificultate pentru antreprenorii de pe litoral constă în faptul că românii aleg să își petreacă vacanța în alte țări, precum Grecia și Bulgaria, deoarece prețurile de pe litoralul românesc sunt mai mari.
„Turismul, efervescența de la mare și necesitatea noastră de a mânca, împinge pe mulți să pluseze vizibil pe partea de preț. Ceea ce nu-i corect și neapărat etic, pentru că de aceea se duce vestea că litoralul românesc este foarte scump și mulți zic: mă duc în altă parte, în Grecia sau în Turcia sau în Bulgaria, dar nu-și mai pun la socoteală drumul și alte cazări. Totuși, trebuie să rămânem cu picioarele pe pământ și să spunem că litoralul românesc are niște prețuri destul de piperate, comparativ cu alte zone de litoral din Europa, ceea ce ar trebui să fie un ușor semnal de alarmă”, afirmă Radu Tănase.
O altă idee expusă de el este că mulți români încă percep munca ospitalieră în străinătate ca fiind mai avantajoasă din punct de vedere financiar, comparativ cu România. Totuși, atrage atenția că diferențele nu mai sunt la fel de mari ca în trecut.
