Sursa foto: /scholar.harvard.edu
Claudia Goldin, profesor la Universitatea Harvard, a primit luni premiul Nobel pentru economie pentru contribuția sa la avansarea înțelegerii femeilor pe piața muncii, scrie CNN.
Academia Regală Suedeză de Științe a declarat că Goldin a “oferit prima descriere cuprinzătoare a câștigurilor femeilor și a participării pe piața muncii de-a lungul secolelor”.
Claudia Goldin a studiat motoarele cheie ale diferenţelor de gen pe piaţa muncii, furnizând primul raport cuprinzător privind câştigurile femeilor şi participarea pe piaţa muncii de-a lungul secolelor. Cercetările ei arată cauzele schimbărilor, precum şi principalele surse ale disparităţilor între femei şi bărbaţi.
Femeile sunt în mare măsură subreprezentate pe piaţa globală a muncii şi, când lucrează, ele câştigă mai puţin decât bărbaţii. Claudia Goldin a cercetat arhivele şi a colectat date de peste 200 de ani din SUA, ceea ce i-a permis să demonstreze cum şi de ce diferenţele de gen în privinţa câştigurilor şi a ratelor angajării s-au schimbat în timp.
Goldin a arătat că participarea femeilor pe piaţa muncii nu a avut un trend ascendent în întreaga perioadă analizată, formând-se curbe în formă de U. Participarea femeilor căsătorite a scăzut în contextul tranziţiei de la o societate agrară la una industrială, la începutul secolului XIX, dar a început să crească odată cu extinderea sectorului serviciilor, la începutul secolului XX. Goldin a explicat că acest tipar este rezultatul schimbării structurale şi al evoluţiei normelor sociale privind responsabilităţile femeilor faţă de casă şi familie.
În timpul secolului XX, nivelul de educaţie al femeilor a crescut continuu şi în majoritatea ţărilor cu venituri mari este acum substanţial mai ridicat decât al bărbaţilor. Claudia Goldin a demonstrat că accesul la contraceptive a jucat un rol important în accelerarea acestei schimbări revoluţionare, oferind noi oportunităţi pentru planificarea carierei.
În pofida modernizării, a creşterii economice şi a sporirii ponderii femeilor angajate în secolul XX, o lungă perioadă de timp disparităţile de salarizare între femei şi bărbaţi au fost ridicate. Goldin a explicat că deciziile legate de educaţie, care afectează toată viaţa oportunităţile privind cariera, sunt făcute la vârste relativ fragede. Dacă aşteptările tinerelor sunt formate de experienţele generaţiilor precedente – de exemplu mamele lor – care nu au revenit la muncă până când nu au crescut copii, atunci evoluţiile vor fi lente.
În mod istoric, disparităţile de salarizare între femei şi bărbaţi pot fi în mare măsură explicate prin diferenţele între alegerile privind educaţia şi profesia. Totuşi, Claudia Goldin a arătat că cea mai mare parte a acestor disparităţi de salarizare se înregistrează acum între femeile cu aceeaşi profesie şi ele rezultă în mare parte în urma naşterii primului copil.
“Înţelegerea rolului femeilor pe piaţa muncii este importantă pentru societate. Datorită cercetărilor amănunţite ale Claudiei Goldin, ştim acum mult mai mult despre factorii de bază şi ce bariere ar trebui să fie rezolvate în viitor”, a apreciat Jakob Svensson, preşedintele Comitetului pentru Premiul Nobel acordat pentru Economie.
Claudia Goldin este economist specializat pe piaţa muncii şi istoric economic, fiind a treia femeie care câştigă Premiul Nobel pentru Economie. Este din SUA şi este profesoară de economie la Universitatea Harvard, Cambridge, SUA.
Premiul pentru economie este cunoscut oficial sub numele de Premiul Sveriges Riksbank în științe economice în memoria lui Alfred Nobel.
Spre deosebire de premiile pentru fizică, chimie, medicină, literatură și pace, acesta nu a fost instituit de industriașul suedez, ci de banca centrală a Suediei în 1968.
Anul trecut, premiul a fost acordat fostului guvernator al Rezervei Federale a SUA, Ben Bernanke, și altor doi economiști americani, Douglas Diamond și Philip Dybvig, pentru activitatea lor de la începutul anilor 1980, care a pus bazele înțelegerii moderne a motivelor pentru care băncile sunt necesare, a principalelor lor vulnerabilități și a modului în care prăbușirea lor poate alimenta crize financiare.