Retragerea de numerar pentru a plăti pentru o sticlă de vin la piaţa de Crăciun organizată la Zagreb nu este o sarcină facilă, în condiţiile în care ţara se pregăteşte să adere la zona euro de la 1 ianuarie 2023, inclusiv prin pregătirea ATM-urilor să elibereze euro, astfel că în prezent doar o treime din ATM-uri mai eliberează moneda naţională, kuna, transmite Reuters.
“Găseşti întotdeauna un loc în care ţi se oferă un discount dacă plăteşti în numerar şi atunci când nu avem bani gheaţă trebuie să mergem la un ATM să scoatem bani, dar când ajungem în faţa aparatului vedem că acesta nu funcţionează”, spune Denis Trgovac.
La mijlocul acestei luni, băncile din Croaţia au început să retragă aproximativ 2.700 din cele 4.000 din ATM-uri care există în ţară, în ideea de a le pregăti pentru a putea să elibereze euro începând de luna viitoare. Asociaţia băncilor din Croaţia a pus la punct chiar şi o hartă interactivă cu toate ATM-urile pentru a-i ajuta pe oameni să găsescă pe cel mai apropiat automat operaţional.
Când vine vorba de moneda pe care oamenii o pot utiliza, atât kuna cât şi euro vor fi în circulaţie începând de la 1 ianuarie şi până la miezul nopţii de 14 ianuarie. După acea vor fi utilizaţi doar euro.
Pentru Patrik Macek, un locuitor al Zagrebului, problema merge mai departe decât retragerea de numerar. “Adevărata problemă este că prin intrarea în zona euro, Croaţia îşi pierde ultimul atribut al suveranităţii sale. Nu mai avem nicio posibilitate de a influenţa lumea. Kuna este o confirmare a suveranităţii Croaţiei”, spune Patrik Macek. Acest aspect este unul important pentru unii croaţi, având în vedere că ţara lor este una relativ tânără.
Croaţia este membră a Uniunii Europene începând din 2013 şi va deveni a doua ţară din fosta Iugoslavie, după Slovenia, care va adera la zona euro.
Ministrul Finanţelor din Croaţia, Marko Primorac, a enumerat luna trecută avantajele aderării la euro: “introducerea euro va întări economia noastră, va fi o ancoră de stabilitate, ne va face mai rezistenţi şi mai protejaţi de şocurile şi crizele externe şi va contribui la îmbunătăţirea climatului investiţional”.
Însă pentru bănci, trecerea la o nouă monedă presupune unele costuri, a spus preşedintele Asociaţiei băncilor din Croaţia, Tamara Perko.
“Avem costuri punctuale de aproximativ 100 de milioane de euro pentru întregul proces de tranziţie la euro. În ceea ce priveşte costurile anuale, avem o diminuare a veniturilor cu 130 de milioane de euro pe an”, a spus Tamara Perko fără a oferi alte detalii. “Pe partea pozitivă, nu vom mai avea riscuri valutare”, a precizat Perko.
În ziua de 1 ianuarie 2023, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi premierul croat Andrej Plenkovic intenţionează să facă o scurtă plimbare pe străzile din Zagreb şi să bea o cafea pe care să o plătească în euro.