Numărul de ATM-uri din Croația care eliberează kuna s-a redus semnificativ înainte de aderarea la euro / La 1 ianuarie 2023, Croația trece la euro și este primită în spațiul Schengen

Retragerea de numerar pentru a plăti pentru o sticlă de vin la piaţa de Crăciun organizată la Zagreb nu este o sarcină facilă, în condiţiile în care ţara se pregăteşte să adere la zona euro de la 1 ianuarie 2023, inclusiv prin pregătirea ATM-urilor să elibereze euro, astfel că în prezent doar o treime din ATM-uri mai eliberează moneda naţională, kuna, transmite Reuters.

“Găseşti întotdeauna un loc în care ţi se oferă un discount dacă plăteşti în numerar şi atunci când nu avem bani gheaţă trebuie să mergem la un ATM să scoatem bani, dar când ajungem în faţa aparatului vedem că acesta nu funcţionează”, spune Denis Trgovac.

La mijlocul acestei luni, băncile din Croaţia au început să retragă aproximativ 2.700 din cele 4.000 din ATM-uri care există în ţară, în ideea de a le pregăti pentru a putea să elibereze euro începând de luna viitoare. Asociaţia băncilor din Croaţia a pus la punct chiar şi o hartă interactivă cu toate ATM-urile pentru a-i ajuta pe oameni să găsescă pe cel mai apropiat automat operaţional.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Când vine vorba de moneda pe care oamenii o pot utiliza, atât kuna cât şi euro vor fi în circulaţie începând de la 1 ianuarie şi până la miezul nopţii de 14 ianuarie. După acea vor fi utilizaţi doar euro.

Pentru Patrik Macek, un locuitor al Zagrebului, problema merge mai departe decât retragerea de numerar. “Adevărata problemă este că prin intrarea în zona euro, Croaţia îşi pierde ultimul atribut al suveranităţii sale. Nu mai avem nicio posibilitate de a influenţa lumea. Kuna este o confirmare a suveranităţii Croaţiei”, spune Patrik Macek. Acest aspect este unul important pentru unii croaţi, având în vedere că ţara lor este una relativ tânără.

Croaţia este membră a Uniunii Europene începând din 2013 şi va deveni a doua ţară din fosta Iugoslavie, după Slovenia, care va adera la zona euro.

Ministrul Finanţelor din Croaţia, Marko Primorac, a enumerat luna trecută avantajele aderării la euro: “introducerea euro va întări economia noastră, va fi o ancoră de stabilitate, ne va face mai rezistenţi şi mai protejaţi de şocurile şi crizele externe şi va contribui la îmbunătăţirea climatului investiţional”.

Însă pentru bănci, trecerea la o nouă monedă presupune unele costuri, a spus preşedintele Asociaţiei băncilor din Croaţia, Tamara Perko.

“Avem costuri punctuale de aproximativ 100 de milioane de euro pentru întregul proces de tranziţie la euro. În ceea ce priveşte costurile anuale, avem o diminuare a veniturilor cu 130 de milioane de euro pe an”, a spus Tamara Perko fără a oferi alte detalii. “Pe partea pozitivă, nu vom mai avea riscuri valutare”, a precizat Perko.

În ziua de 1 ianuarie 2023, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi premierul croat Andrej Plenkovic intenţionează să facă o scurtă plimbare pe străzile din Zagreb şi să bea o cafea pe care să o plătească în euro.