Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost anul trecut de 35.900. Sectorul bugetar a deținut aproape un sfert dintre acestea

În anul 2024, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost 35.900, în scădere cu 4000 de locuri de muncă vacante faţă de anul anterior, arată datele Institutului Național de Statistică. Rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost 0,70%, în scădere cu 0,08 puncte procentuale faţă de anul precedent. Sectorul bugetar a deținut aproape 24% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante.

În anul 2024, cele mai mari rate medii anuale ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (1,56%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,44%), urmate de administraţia publică (1,36%).

Sectorul bugetar a deținut aproape 24% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţie publică (3.700 locuri vacante), urmate de sănătate şi asistenţă socială (3.300 locuri vacante), respectiv învăţământ (1.500 locuri vacante). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o cincime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante (7.600 locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,70%.

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

Sectorul bugetar a deținut aproape 24% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţie publică (3,7 mii locuri vacante), urmate de sănătate şi asistenţă socială (3,3 mii locuri vacante), respectiv învăţământ (1,5 mii locuri vacante). La polul opus, cele mai mici valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în industria extractivă (0,21%), alte activităţi de servicii (0,26%) și tranzacţii imobiliare (0,32%). Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai scăzute valori în aceleaşi activităţi economice (0,1 mii locuri de muncă vacante pentru fiecare în parte).

Anul 2024 comparativ cu anul 2023

Faţă de anul anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în tranzacţii imobiliare (-0,53 puncte procentuale), intermedieri financiare şi asigurări (-0,37 puncte procentuale), respectiv informaţii şi comunicaţii (-0,27 puncte procentuale). În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai relevante scăderi s-au observat în industria prelucrătoare (-2,4 mii locuri vacante), informaţii şi comunicaţii și comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-0,6 mii locuri vacante pentru fiecare în parte). La polul opus, creşteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,17 puncte procentuale), respectiv în construcţii și activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+0,09 puncte procentuale pentru fiecare în parte). Cât priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante creşteri mai relevante s-au regăsit în construcţii (+0,4 mii locuri vacante), respectiv în învăţământ și sănătate şi asistenţă socială (+0,2 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

Rata medie anuală şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupaţii În anul 2024, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei medii anuale s-a evidenţiat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (0,87%), muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (0,73%), respectiv lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (0,70%). Rata medie anuala a locurilor de munca vacante s-au observat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (10,5 mii locuri vacante), respectiv în cele de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5, (5,7 mii locuri vacante). La polul opus, cu cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai mari valori mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au regăsit ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,24%, respectiv 0,1 mii locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,41%, respectiv 1,5 mii locuri vacante).

Comparativ cu anul 2023, cu excepţia ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 a cărei rată medie anuală a rămas constantă, cei doi indicatori au cunoscut doar scăderi. Astfel, în ceea ce priveşte rata medie anuală, cele mai relevante scăderi s-au înregistrat în rȃndul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (-0,17 puncte procentuale), de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (-0,16 puncte procentuale), respectiv de ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (-0,15 puncte procentuale). În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au observat diminuări mai relevante în rȃndul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-1,1 mii locuri vacante), respectiv în ocupaţiile elementare – grupa majoră 9 (-1,0 mii locuri vacante).

În anul 2024, în profil teritorial, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (1,10%), urmată de regiunile Vest (0,72%) și Nord-Vest (0,69%). Angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă salariată exprimată prin intermediul numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante în regiunea Bucureşti -Ilfov (13,4 mii locuri vacante), care a reprezentat Regiunile Nord-Vest (4,8 mii locuri vacante), Centru (3,6 mii locuri vacante), respectiv Vest (3,5 mii locuri vacante) au însumat circa o treime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante de la nivelul întregii ţări. La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai scăzute valori s-au regăsit în regiunea Sud-Vest Oltenia (0,36%, respectiv 1,4 mii locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Muntenia (0,52%, respectiv 2,9 mii locuri vacante).

Comparativ cu anul precedent, cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov, unde rata medie anuală a înregistrat aceeaşi valoare, iar numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a crescut uşor (+0,2 mii locuri vacante), în toate celelalte regiuni de dezvoltare cei doi indicatori au înregistrat scăderi. Astfel, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai semnificative scăderi s-au observat în regiunile Vest (-0,22 puncte procentuale, respectiv -1,1 mii locuri vacante), Nord-Est (-0,16 puncte procentuale, respectiv -0,9 mii locuri vacante), respectiv Nord-Vest (-0,12 puncte procentuale, respectiv -0,8 mii locuri vacante).