Sursa foto: Pixabay
Aproape o jumătate de milion de locuri de muncă din Uniunea Europeană (UE) sunt protejate de instrumentele de apărare comercială ale UE la nivelul anului 2023, se arată într-un raport publicat miercuri de Comisia Europeană, citat de Agerpres.
Raportul privind privind activităţile de apărare comercială ale UE din 2023 arată că instrumentele de apărare comercială joacă un rol esenţial în protejarea locurilor de muncă din UE prin promovarea echităţii şi a unor condiţii de concurenţă echitabile pentru toţi, se precizează într-un comunicat al Executivului comunitar.
În total, 182 de măsuri de apărare comercială se aflau în vigoare la sfârşitul anului 2023: 156 de măsuri antidumping, 25 de măsuri anti-subvenţie şi o măsură de salvgardare. Aceasta reprezintă o creştere de aproape 40% în raport cu anul 2018, când existau 133 de măsuri în vigoare. În 2023 au fost deschise de două ori mai multe investigaţii noi în comparaţie cu 2022. Această creştere semnificativă a activităţii subliniază hotărârea Comisiei de a face faţă cu fermitate numărului tot mai mare de practici comerciale neloiale.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Numărul locurilor de muncă protejate prin aceste măsuri în UE a crescut, de asemenea, în mod considerabil, trecând de la 365.000 de locuri de muncă directe în 2018 la aproape 500.000 la sfârşitul anului 2023. Printre sectoarele industriale care beneficiază de măsurile în vigoare putem enumera sectoare strategice cum ar fi energia eoliană, sticla solară şi fibrele optice, care sunt esenţiale pentru dubla tranziţie verde şi digitală a UE. De asemenea, sunt vizate numeroase sectoare cu o prezenţă semnificativă a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), care sunt deosebit de vulnerabile la practicile comerciale neloiale, cum ar fi sectorul ceramicii.
Raportul subliniază, printre altele, necesitatea de a lua măsuri, cum ar fi deschiderea unei investigaţii anti-subvenţie privind vehiculele electrice cu baterie provenind din China, pentru a proteja sectoarele tehnologiilor ecologice împotriva practicilor comerciale neloiale.
În cele din urmă, raportul arată că Comisia a continuat să apere în mod riguros industria UE împotriva măsurilor de apărare comercială neloiale adoptate de ţări terţe, contribuind astfel la menţinerea accesului la pieţele ţărilor terţe.
IMM-urile sunt mai vulnerabile la concurenţa neloială. Pe parcursul anului 2023, Comisia a acordat prioritate şi a intensificat acţiunile menite să ajute IMM-urile să combată concurenţa neloială care rezultă din importurile care fac obiectul unui dumping sau al unor subvenţii. Aceste acţiuni includ un serviciu de asistenţă, o pagină web dedicată, asistenţă practică în cadrul investigaţiilor, orientări detaliate, precum şi mai multe programe de informare şi formare.
Raportul evidenţiază, de asemenea, sectoarele de producţie din UE cu o proporţie ridicată de IMM-uri care au recurs cu succes la măsurile de apărare comercială ale UE şi care beneficiază de acestea, inclusiv industria ceramicii, industria bicicletelor şi producătorii de păstrăvi.
Asigurarea eficacităţii măsurilor de apărare comercială rămâne un obiectiv primordial pentru Comisie, în decizia ei fermă de combatere a practicilor de circumvenţie din ce în ce mai complexe.
Aceasta implică o monitorizare îmbunătăţită a măsurilor de apărare comercială în vigoare, precum şi acţiuni eficace împotriva practicilor de circumvenţie în permanentă evoluţie utilizate de unele ţări terţe. În consecinţă, peste o cincime din măsurile comerciale aflate actualmente în vigoare vizează în mod specific practicile de evaziune ale operatorilor economici.
Numai în 2023, patru din cele douăsprezece noi investigaţii au avut loc în cazuri suspectate de circumvenţie, şi au dus la extinderea măsurilor la alte ţări terţe. În plus, două măsuri existente au fost extinse şi la alte ţări pentru a combate practicile de transbordare. A existat, de asemenea, o investigaţie anti-absorbţie, care a analizat cazul producătorilor care şi-au redus preţurile pentru a “absorbi” taxele care le-au fost impuse, ceea ce a dus la o creştere semnificativă a taxelor iniţiale instituite de UE.