O tranziție verde echitabilă nu se poate realiza fără aportul gazelor naturale

Pe fondul dezbaterilor intense la nivel european privind taxonomia, Federația Patronală de Gaze (FPPG) susține că este esențial să ne concentrăm asupra a ceea ce realmente contează – identificarea celui mai eficient mod prin care putem atinge obiectivul comun de neutralitate climatică până în 2050.

Taxonomia rămâne unul dintre cele mai importante acte legislative care va modela viitorul sectorului energetic al Uniunii Europene pentru următoarele trei decenii. Consultarea publică încheiată în decembrie 2020 a generat interes din partea tuturor părților interesate, de la reprezentanți ai industriei până la cetățeni, majoritatea exprimându-și așteptări mai mari privind actul delegat al Comisiei Europene.

Dezideratul pentru o economie și o tranziție verde aparține și industriei de gaze naturale. Ca tranziția energetică să fie una de succes, este absolut nevoie să ne folosim de avantajul competitiv asigurat de disponibilitatea unor resurse precum gazele naturale. Pentru transformarea sustenabilă a regiunilor cu un consum intensiv de cărbune atât din țara noastră, cât și din alte state ale Europei Centrale și de Est, gazele naturale reprezintă un combustibil esențial. Dispoziții menite să reflecte contribuția gazelor naturale merită a fi incluse în actul delegat al Comisiei Europene care urmează a fi publicat în cursul acestei săptămâni.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Gazul natural reprezintă o alternativă viabilă, accesibilă și matură din punct de vedere tehnologic, care poate contribui la reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Tranziția către un mix energetic sustenabil în România poate fi asigurată, în cea mai mare parte, prin trecerea graduală la producția de energie electrică din gaz natural, înlocuind cărbunele. Totodată, amintim de oportunitățile utilizării gazului natural, în viitor, în amestec cu gaze regenerabile și decarbonate, dar și de potențialul hidrogenului obținut din gaze naturale de a sprijini drumul către decarbonare și tranziția spre o economie sustenabilă. O astfel de abordare poate asigura tocmai acea declamată tranziție echitabilă de către Comisia Europeană.

„Combustibilii de tranziție joacă un rol esențial care trebuie protejat pentru a asigura o transformare eficientă a sectorului industrial și un acces echitabil la finanțare pentru toate companiile angajate în decarbonare. Dezbaterea privind taxonomia UE ar trebui să se concentreze asupra eforturilor de aplicare și promovare a unor soluții și implementări realiste. Anumite tehnologii, cum ar fi hidrogenul, au un potențial de necontestat pentru viitor. Cu toate acestea, pentru moment, ne lipsesc instalațiile de producție, transport și stocare adecvate și, prin urmare, ne lipsește capacitatea de a utiliza gaze regenerabile și decarbonate în sectorul de producere a energiei electrice la scară largă. De exemplu, economia hidrogenului este departe de a fi o realitate imediată, rapid realizabilă. A solicita implementarea imediată a unor standarde stricte de emisii atunci când nu există tehnologie viabilă disponibilă comercial nu poate fi calificat drept o abordare științifică, bazată pe fapte.

Grupul de experți tehnici (TEG) a furnizat o descriere clară a ceea ce ar presupune o activitate economică durabilă cu mențiuni clare privind standardele de emisii. Această sarcină a revenit Grupului de experți tehnici (TEG). Cu toate acestea, Comisia Europeană ar trebui să își asume responsabilitatea politică pentru prezentarea unui calendar de implementare realist, pragmatic științific, neideologic și echilibrat. Calendarul de implementare ar trebui să asigure faptul că vom îndeplini obiectivul comun pentru 2050, iar toate țările membre pot contribui la acest efort, beneficiind în același timp de avantajele transformării ecologice a sectorului energetic – prin renunțarea treptată, și totodată ireversibilă, la cărbune. Stabilirea unor valori de referință ale emisiilor de 250 g de CO2e per kWh calculate pe durata ciclului de viață economic al activului ar putea fi o soluție realistă doar pentru unitățile de cogenerare, însă același lucru nu este valabil și pentru unitățile de generare a electricității (unități de condensare). De asemenea, documentul de referință BREF BAT (Cele mai bune tehnici disponibile) pentru instalațiile mari de ardere indică valori peste 350g de CO2e per KWh.

În opinia noastră, impunerea unui prag nu este adecvată pentru activitățile de tranziție. Pragul de activitate tranzitorie ar trebui să se bazeze pe cea mai bună performanță a tehnologiei și să semnaleze calea decarbonizării. O astfel de abordare va asigura o traiectorie pentru îndeplinirea obiectivelor, precum și includerea activităților care contribuie la reducerea emisiilor, inclusiv adaptarea proceselor existente. Pragul poate fi redus cu timpul, dar nu ar trebui setat prea mic prea devreme, deoarece tehnologia adecvată, care poate contribui la tranziție sau ar putea fi adaptată, va fi deja exclusă în acest stadiu.

Europa Centrală și de Est va avea nevoie în continuare de investiții semnificative în îmbunătățirea interconexiunilor energetice regionale, modernizarea infrastructurii și înlocuirea capacităților de producție existente, încercând în același timp să combată efectele secundare ale acestei transformări, ce va fi resimțită de oamenii care trăiesc și lucrează în regiuni cu consum intensiv de cărbune. Dacă tranziția verde europeană se va asocia cu sărăcia și lipsa de speranță, atunci, o astfel de politică va da greș pentru toți – lideri din industrie, factori de decizie politică, parteneril sociali și ONG-uri – dar mai întâi pentru cetățenii Uniunii Europene.

Nu există o soluție universal valabilă, deoarece, din păcate, nu există o tehnologie care să susțină acest lucru. Există, de asemenea, un pericol clar în aplicarea unei multitudini de soluții pentru a răspunde tuturor preocupărilor potențiale, indiferent de cât de improbabile sunt acestea. Europa ar trebui să urmărească să aibă o abordare echilibrată care să garanteze o tranziție ordonată și rapidă de la generarea de energie foarte poluantă la tehnologii mature cu emisii reduse de carbon, cum ar fi capacitățile de producere a energiei electrice cu gaze naturale, asigurându-se în același timp că niciun cetățean european nu este lăsat în urmă. Este necesară o foaie de parcurs clară, realistă și informată științific pentru a spori durabilitatea sectorului pe termen mediu și lung, pentru a garanta realizarea obiectivului de neutralitate a carbonului în 2050.

Material de opinie de Franck Neel, președintele Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG)