Opinie Gabriel Grădinescu. Guvernul și ASF trebuie să corecteze vulnerabilitățile Legii 214/2025 privind plata pensiilor private. Forma actuală riscă să fie neconstituțională și să submineze încrederea în Pilonul II și III

Avizul Consiliului Legislativ asupra Legii 214/2025 ridică întrebări fundamentale despre direcția în care vrem să mergem cu Pilonul II și III. Deși intenția declarată a legii este de a aduce claritate în modul de plată a pensiilor private, formulările actuale riscă să submineze atât încrederea contribuabililor, cât și poziționarea României în arhitectura europeană a piețelor de capital.

1. Dreptul de proprietate – art. 44 Constituție

Limitarea retragerii unice la maximum 30% din activul personal, fără opțiunea plății integrale, ridică o problemă serioasă de constituționalitate. Contribuțiile la Pilonul II sunt proprietatea privată a participanților, iar restricționarea accesului la aceste sume echivalează cu o ingerință a statului în dreptul de dispoziție. Consiliul Legislativ semnalează clar că, în această formă, legea contravine Constituției. Dacă această prevedere rămâne, riscul de contestare la Curtea Constituțională este major, iar sistemul de pensii private va fi perceput ca nesigur.

2. Egalitatea de tratament – art. 16 Constituție

Legea creează un tratament diferențiat între participanți. Unii pot beneficia de plata unică, alții nu, în funcție de dimensiunea activului sau de categoria de fond. Această diferențiere nu are o justificare obiectivă și încalcă principiul egalității în fața legii. În practică, se creează percepția unui sistem cu „dublă măsură”, ceea ce erodează încrederea publică și vulnerabilizează legitimitatea întregului cadru.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

3. Situația moștenitorilor – art. 60 alin. (2)

Textul actual prevede că moștenitorii ar putea primi integral activul sub formă de plată unică, chiar dacă participantul nu avea acest drept. Consiliul atrage atenția asupra principiului de drept „nemo plus iuris ad alium transfere potest, quam ipse habet” – nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are el însuși. Aceasta este o lacună care poate genera litigii și care trebuie corectată pentru a nu crea așteptări false.

4. Claritatea și ierarhia actelor normative – art. 65 alin. (3)

În forma actuală, ASF primește puterea de a stabili prin reglementări secundare condițiile în care poate fi majorat cuantumul pensiilor viagere. Consiliul subliniază corect că aceste condiții trebuie prevăzute la nivel de lege, nu delegate către reglementări infralegale. În lipsa acestui cadru primar clar, predictibilitatea sistemului este compromisă, iar ASF riscă să fie perceput mai degrabă ca legiuitor decât ca supraveghetor.

De ce contează aceste probleme?

În primul rând, pentru contribuabili: dacă legea încalcă dreptul de proprietate sau principiul egalității, încrederea în Pilonul II se prăbușește. În al doilea rând, pentru piața de capital: fondurile de pensii sunt cei mai mari investitori instituționali. Dacă arhitectura lor juridică este neclară și contestată, apetitul pentru investiții pe termen lung scade. În al treilea rând, pentru integrarea europeană: Capital Markets Union pune accent pe costuri reduse, transparență și libertatea beneficiarului. România riscă să se izoleze prin reguli percepute ca restrictive și nealiniate.

Ce ar trebui să facă Guvernul și ASF?

1. Reintroducerea opțiunii plății integrale – cu plafon sau condiții rezonabile, dar garantând dreptul de proprietate al participantului. Libertatea de alegere trebuie să fie regula, nu excepția.
2. Uniformizarea regimului juridic – indiferent de categoria fondului sau de mărimea activului, participanții trebuie tratați egal. Orice diferențiere trebuie să fie clar motivată și proporțională.
3. Clarificarea situației moștenitorilor – textul trebuie să fie corelat cu principiile de drept, astfel încât moștenitorii să nu dobândească mai multe drepturi decât titularul.
4. Stabilirea condițiilor esențiale prin lege – atribuțiile ASF trebuie să rămână în zona de reglementare tehnică și supraveghere, nu să substituie legiuitorul.
5. Predictibilitate fiscală și normativă – modificările legislative să fie rare, fundamentate și comunicate din timp. Încrederea participanților se câștigă prin stabilitate, nu prin experimente succesive.

Concluzie

Avizul Consiliului Legislativ nu este doar o observație tehnică. Este un avertisment serios că forma actuală a Legii 214/2025 riscă să fie neconstituțională și să submineze încrederea în Pilonul II și III. Guvernul și ASF au responsabilitatea să corecteze aceste vulnerabilități în Camera Deputaților. Altfel, riscăm să avem o lege contestată, un sistem de pensii private fragil și o integrare europeană ratată.

Într-o perioadă în care România are nevoie de capital intern și de stabilitate, legislația privind Pilonul II ar trebui să fie un exemplu de predictibilitate și respect pentru contribuabil. Nu un teren de experiment legislativ.