Parlamentul a adoptat miercuri bugetul de stat pe anul 2023, fără modificări față de varianta propusă de Guvern. Au fost 251 de voturi pentru, 115 împotrivă și 3 abțineri.
Plenul Parlamentului a adoptat și proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2023. S-au înregistrat 279 voturi „pentru”, 121 „contra” şi 2 abţineri, transmite Agerpres.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, în plen, că este pentru prima oară în România când bugetul este aprobat înainte de jumătatea lunii decembrie şi că este „un buget realist, echilibrat, care vizează susţinerea economiei şi protejarea populaţiei”.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Marcel Ciolacu, a declarat miercuri, după ce Parlamentul a votat legea bugetului de stat pe 2023 că este un buget echilibrat, iar după ce au rezolvat problema cu preţul la energie rămâne această luptă pe care o vor avea anul viitor în ceea ce priveşte inflaţia.
USR a anunțat că a votat împotriva bugetului. Liderul USR Cătălin Drulă a catalogat acest buget drept unul „mincinos”, „inflaţionist” şi a adăugat că România va avea un deficit mai mare şi se va împrumuta „pentru speciali şi pentru privilegiaţi, pentru îmbuibaţi”.
Au fost admise câteva amendamente depuse de AUR.
Astfel, a fost admis, cu 270 de voturi „pentru” şi unul „împotrivă”, amendamentul conform căruia „suma de 219.994 mii lei se va suplimenta cu 7.000 mii lei destinaţi Programului multianual de burse identitare acordate elevilor români care studiază integral sau unele materii în limba română în şcolile publice din Ucraina (cl. V-VI), neluaţi în calcul de către Departamentul Românilor de Pretutindeni în momentul formulării propunerilor pentru proiectul de lege a bugetului de stat pentru anul 2023”. Proiectul cuprinde doar sumele destinate elevilor din clasele I – IV, motivează iniţiatorii.
De asemenea, a fost aprobat, cu 265 de voturi „pentru” şi patru abţineri, amendamentul conform căruia se alocă suma de 2.500.000 lei pentru lucrările de finisare şi dotare a grădiniţei şi camerelor de cazare pentru tinerii de peste 18 ani veniţi din casele de copii organizată de Parohia Ortodoxă Română Zona Tipografilor, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, din Timişoara.
Un alt amendament aprobat, cu majoritate de voturi, prevede că se va aloca suma de 3.378,4 mii lei pentru biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din localitatea Cetăţuia, comuna Puieşti, judeţul Vaslui. Biserica este una dintre cele mai vechi din ţară (secolul al XVI-lea), unde se săvârşeşte necontenit serviciul liturgic, de la ctitorire până astăzi, explică iniţiatorii.
Potrivit unui alt amendament, se alocă suma de 250 mii lei pentru refacerea picturii şi reparaţia Bisericii Ortodoxe „Sfântul Nicolae”, Vlădica din Prund, Sector 4, Bucureşti. Biserica monument istoric, amplasată în zona de interes turistic a Capitalei, necesită reparaţii şi refacerea picturii murale interioare, argumentează iniţiatorii.
De asemenea, plenul reunit a aprobat, cu majoritate de voturi, alocarea sumei de 1.440 mii lei pentru contribuţia statului pentru 40 de noi posturi clericale din Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română) ocupate de preoţi din Republica Moldova care au aderat la jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Române în acest an şi care un beneficiază de nicio formă de sprijin financiar, spre deosebire de restul clericilor Mitropoliei Basarabiei.
Și bugetul Ministerului Afacerilor Externe a fost adoptat cu trei amendamente propuse de grupul parlamentar al AUR, care vizează suplimentarea sumelor alocate pentru înfiinţarea şi finanţarea unor consulate.
Amendamentele adoptate prevăd că suma de 1.303.198.000 lei alocată MAE se va suplimenta cu câte 3.500.000 lei pentru înfiinţarea şi finanţarea a trei consulate generale la Calgari, în Italia, la Hanovra, în Landul german Saxonia Inferioară, şi la Birmingham, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Proiectul de buget pe anul 2023 al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a fost adoptat cu un amendament AUR admis.
Senatorii şi deputaţii au acceptat un amendament al grupului parlamentar AUR, care a propus „alocarea sumei de 829,129 mii lei pentru renovare integrată a sediului administrativ Asistenţă Socială şi Asistenţă Medicală Comunitară, în comuna Lumina, judeţul Constanţa”. Finanţarea este necesară pentru demararea investiţiei, respectiv finanţarea/cofinanţarea proiectului, argumentează iniţiatorii.
La proiectul de buget pe anul 2023 al MDLPA au fost aduse peste 850 de amendamente din partea tuturor grupurilor parlamentare.
Plenul Parlamentului a admis un amendament depus de AUR și la bugetul Ministerului Culturii.
Potrivit amendamentului, se va aloca suma de 100.000 lei pentru finanţarea studiului de fezabilitate privind realizarea Secţiei Muzeale în aer liber din oraşul Covasna, în cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, judeţul Covasna.
Ce prevede proiectul de buget
Proiectul de buget pe anul 2023 prevede un deficit de 77,9 miliarde lei, respectiv de 4,4% din produsul intern brut. Bugetul pe anul 2023 este construit pe un produs intern brut de 1.552,1 miliarde lei, luând în calcul o creștere economică de 2,8%.
Guvernul susține că, în anul 2023, cheltuielile destinate investițiilor vor însuma aproximativ 112,1 miliarde lei și vor reprezenta aproximativ 7,22% în PIB.
O noutate este că va fi introduse bugetarea pe programe pe bază de indicatori de rezultat, la toate nivelurile administrației publice centrale și locale, care să permită transparența deplină a cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale și asigurarea unei competiții reale între proiectele propuse spre finanțare și susținerea performanței.
În anul 2023 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 539,6 miliarde lei (34,77% din PIB). Guvernul estimează că cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2023 le vor înregistra contribuțiile de asigurări sociale (30,1% din total venituri), urmate de TVA (21,1%) sume primite de la UE (13,2% din total venituri), și accize (7,1 %).
Conform Guvernului, în anul 2023 va exista tendința de creștere în totalul veniturilor bugetare față de anul 2022 a sumelor provenind de la UE, ce vor avea o contribuție pozitivă la creșterea economică, banii europeni constituind o sursă de finanțare care degrevează bugetul național si un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană.
Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2023 sunt în sumă de 607,9 miliarde lei. Cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistența socială, respectiv 11,7% din PIB în anul 2023. Acestea vor ajunge la 181 miliarde lei în 2023, de la 172 miliarde lei în 2022.
Cheltuielile de personal vor fi în sumă de 127,6 miliarde lei în anul 2023, în creștere de la 118,41 miliarde lei în 2022. Cheltuielile cu bunurile și serviciile vor crește în anul 2023 la 74,69 miliarde lei.
Cheltuielile cu investițiile vor însuma anul viitor 112,05 miliarde lei, o creștere de la 87,14 miliarde lei în 2022.
Ce care vor primi mai mulți bani de la buget
Administrația Prezidențială va avea un buget de 120 milioane lei, cu circa 35% mai mare decât cel din acest an.
Camera Deputaților are alocată o sumă de 589,5 milioane lei, cu 7,33% mai mult.
Ministerul Afacerilor Interne: 25,5 miliarde lei (+12,17%)
Ministerul Agriculturii: 25,2 miliarde lei (+7%)
Ministerul Antreprenoriatului și Turismului: 4 miliarde lei (+3%)
Ministerul Apărării: 35,2 miliarde lei (+52%)
Ministerul Cercetării: 3,189 miliarde lei (+69,7%)
Ministerul Culturii: 1,24 miliarde lei (+20,6%)
Ministerul Dezvoltării: 12,6 miliarde lei (+31,3%)
Ministerul Educației: 32,5 miliarde lei (+7%)
Ministerul Familiei: 620,7 milioane lei (+619%)
Ministerul Finanțelor: 6,4 miliarde lei (+5%)
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: 11,7 miliarde lei (+29,7%)
Ministerul Mediului: 3,76 miliarde lei (+76,6%)
Ministerul Transporturilor: 23,3 miliarde lei (+16,6%)
Senat: 324,9 milioane lei (+47%)
Secretariatul General al Guvernului: 3,29 miliarde lei (+20%)
Serviciul de Informații Externe: 715,2 milioane lei (+18%)
Serviciul de Protecție și Pază: 442,5 milioane lei (+12%)
Servicul de Telecomunicații Speciale: 1,15 miliarde lei (+62%)
SRI: 3,92 miliarde lei (+21,7%)
Consiliul Concurenței: 73,9 milioane lei (+9,4%)
Curtea de Conturi: 432,3 milioane lei (+18%)
Consiliul Superior al Magistraturii: 245,5 milioane lei (+18%)
Ce instituții au un buget mai mic în 2023
Ministerul Afacerilor Externe – 1,286 miliarde lei (- 2,88%)
Ministerul Energiei: 2,96 miliarde lei (-64%)
Ministerul Justiției: 2,9 miliarde lei (-51,7%)
Ministerul Muncii: 60,9 miliarde lei (-4%)
Ministerul Public: 1,67 miliarde lei (-5,7%)
Ministerul Sănătății: 23,3 miliarde lei (-6,3%)
Ministerul Sportului: 580,9 milioane lei (-3,5%).