Participarea lucrătorilor mai în vârstă la formarea profesională este redusă, influențând negativ piața muncii

Lucrătorii mai în vârstă rămân în urmă în privința formării profesionale. OECD afirmă că un accent mai puternic pe dezvoltarea competențelor acestora este crucial pentru piața muncii, potrivit Euronews.

Viața profesională și competențele se schimbă rapid. Unele locuri de muncă sunt în expnsiune, altele dispar, spune Raportul Forumului Economic Mondial „Viitorul locurilor de muncă 2025”.

 „Există o nevoie urgentă de a dezvolta competențele lucrătorilor mai în vârstă”, avertizează OCDE.

Totuși, lucrătorii cu vârste între 55 și 65 de ani participă mult mai puțin la învățarea și formarea non-formală decât cei cu vârste între 25 și 54 de ani, constată OECD. În medie, rata este de 32% față de 49% în 23 de țări europene, deși diferența variază de la o țară la alta.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Participarea la învățarea formală și non-formală pentru adulți scade odată cu vârsta. În 2023, doar o treime dintre persoanele cu vârste între 60 și 65 de ani au participat la învățarea pentru adulți în cele 12 luni anterioare sondajului, comparativ cu mai mult de jumătate dintre cei cu vârste între 25 și 44 de ani. Mediile acoperă 29 de țări, dintre care 22 sunt în Europa, potrivit raportului OECD Employment Outlook 2025.

Procentul populației care participă la învățarea pentru adulți depășește 60% în rândul celor cu vârste între 25 și 29 de ani, dar scade la 39% pentru cei cu vârste între 55 și 59 de ani și la 31% pentru cei cu vârste între 60 și 65 de ani. Această pondere începe să scadă vizibil după vârsta de 45 de ani.

Formarea non-formală a fost mult mai răspândită decât învățarea formală (formarea care conduce la o calificare) în toate grupele de vârstă. Acest lucru a fost valabil mai ales pentru persoanele mai în vârstă, doar 1% dintre cei cu vârste între 60 și 65 de ani participând la învățarea formală.

De ce participă mai puțin persoanele în vârstă la formare?

Participarea mai redusă la învățarea non-formală în rândul persoanelor în vârstă poate fi cauzată de o disponibilitate mai scăzută de a se forma sau de alte bariere, cum ar fi lipsa timpului sau costul cursurilor.

Potrivit raportului, o disponibilitate mai redusă de a urma cursuri este probabil un factor cheie. Ponderea persoanelor care au dorit să participe la formare, indiferent dacă au făcut-o sau nu, scade de la aproximativ 60% în rândul celor cu vârste între 25 și 44 de ani la 37% în rândul celor cu vârste între 60 și 65 de ani.

Un tipar similar apare și în ponderea persoanelor care au participat la mai puțină formare decât și-au dorit, care scade de la 28% în rândul celor cu vârste între 25 și 34 de ani la 17% în rândul celor cu vârste între 55 și 65 de ani.

Raportul arată că lipsa timpului reprezintă o barieră mai mică pentru formarea persoanelor mai în vârstă decât pentru grupele mai tinere. În rândul celor cu vârste între 55 și 65 de ani, 7% au participat la mai puțină formare decât și-au dorit din cauza constrângerilor de timp, 5% invocând motive legate de muncă și 2% motive familiale.

În contrast, 15% dintre cei cu vârste între 35 și 44 de ani au raportat constrângeri de timp ca o barieră, 8% invocând motive legate de muncă și 7% responsabilități familiale.

Diferențe mari între țările europene

În toate țările OECD, inclusiv în toate țările europene din listă, persoanele în vârstă (55–65 de ani) participă mai puțin la învățarea non-formală decât grupul de vârstă primar (25–54 de ani). Totuși, atât ratele lor de participare, cât și mărimea decalajului de vârstă variază foarte mult.

Cea mai mare participare la formarea non-formală în rândul celor cu vârste între 55 și 65 de ani se înregistrează în țările nordice, Norvegia, Finlanda și Danemarca, la aproximativ 50%. Suedia se situează pe locul cinci, cu 43%.

Media europeană (22 de țări) este de 31,7%, comparativ cu 34,9% în întreaga OECD (29 de țări).

Cea mai scăzută participare la formarea non-formală pentru această grupă de vârstă a fost în Polonia, Slovacia și Ungaria, toate sub 18%.

În afara țărilor nordice, Anglia are cea mai mare participare, 43,5%, urmată de Olanda (41,7%) și Irlanda (40,9%).

Dintre cele cinci cele mai mari economii europene, Italia are cea mai scăzută participare, 18,5%, urmată de Franța cu 21,7%. Germania se situează la 34,9%, puțin peste medie.

Diferența de participare între cei cu vârste între 25 și 54 de ani și cei cu vârste între 55 și 65 de ani este cea mai mare în Portugalia, 24,7 %, și cea mai mică în Italia, 8,9%. Totuși, acest lucru nu înseamnă că persoanele în vârstă se descurcă mai bine în Italia, deoarece rata lor de participare este a patra cea mai scăzută din Europa.

Unul dintre motivele pentru care persoanele în vârstă sunt mai puțin predispuse să se angajeze în formare, iar angajatorii mai puțin dispuși să o finanțeze, este randamentul așteptat mai scăzut al unei astfel de investiții, din cauza duratei mai scurte a vieții profesionale rămase, notează raportul. Acest lucru nu este o surpriză în teoria economică.

Circa 75% dintre angajatorii din 21 de țări europene nu au putut găsi în 2023 lucrători cu competențele potrivite, conform ManpowerGroup,

Pawel Adrjan, director de cercetare economică la Indeed, a spus că învățarea continuă este esențială într-o piață în schimbare rapidă. Ca și în cazul inovațiilor tehnologice anterioare, profesioniștii care învață proactiv noi instrumente, platforme și metodologii vor fi mai bine poziționați să lucreze eficient cu tehnologiile emergente.

OECD a subliniat că ratele mai mari de ocupare a forței de muncă în rândul lucrătorilor mai în vârstă pot ajuta angajatorii să păstreze cunoștințele și competențele valoroase, în timp ce cresc productivitatea.

„Există o nevoie urgentă de a dezvolta competențele lucrătorilor mai în vârstă și de a le promova participarea la formări bine țintite”, recomandă organizația.

OECD oferă patru soluții principale pentru guverne

• Concentrarea pe dezvoltarea competențelor lucrătorilor mai în vârstă.
• Abordarea barierelor în mobilitatea de la un loc de muncă la altul.
• Confruntarea discriminării în ceea ce privește vârsta sau împotriva mai multor tipuri de discriminări.
• Revigorarea creșterii productivității, inclusiv prin AI și automatizare.

În întreaga UE, oamenii trăiesc mai mult decât în deceniile trecute. Multe țări au răspuns prin creșterea vârstei de pensionare, menținând oamenii în câmpul muncii pentru mai mulți ani.