Partidul lui Meloni dorește să dubleze limita pentru plățile în numerar în Italia / Oponenții propunerii de a crește limita la 10.000 de euro spun că aceasta ar favoriza evazioniștii fiscali

Partidul prim-ministrului italian Giorgia Meloni a fost acuzat de critici că promovează evaziunea fiscală prin planul său de a dubla limita legală pentru plățile în numerar la 10.000 de euro, scrie Financial Times.

Într-un proiect de amendament la bugetul pentru anul viitor – care trebuie aprobat până la 31 decembrie – parlamentarii din partidul Frații Italiei al lui Meloni au solicitat legalizarea tranzacțiilor în numerar de până la 10.000 de euro, cu condiția să se plătească o „taxă specială” fixă de 500 de euro pentru orice sumă în numerar peste 5.000 de euro.

Legiuitorii din partidul Frații Italiei afirmă că propunerea lor va permite cheltuieli mai mari pentru bunuri de lux de către turiștii străini – care uneori sosesc în Italia cu sume mari de numerar – și va contribui la reintroducerea banilor negri în circulație în economia legală.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

„Credem că în Italia există de mult timp o sumă semnificativă de numerar care poate fi injectată în economia reală, legală, cu o mică contribuție de 500 de euro pe care o vom percepe ca taxă pe cheltuieli”, a declarat Marco Osnato, președintele comisiei de finanțe din camera inferioară a parlamentului, pentru FT.

Senatorul Matteo Gelmetti, unul dintre principalii susținători ai proiectului de lege și membru al comisiei bugetare a Senatului, a declarat că plafonul mai ridicat pentru tranzacțiile în numerar ar ajuta vizitatorii străini care vin în Italia, precum și hotelurile, restaurantele și magazinele care le oferă servicii.

El a afirmat, de asemenea, că aceasta este „o modalitate pentru stat de a strânge bani”, deși a refuzat să estimeze potențialele câștiguri. „Suntem o națiune foarte turistică și știm că există un număr mare de turiști – în special din anumite medii – pentru care numerarul este norma”, a declarat Gelmetti.

Ministrul finanțelor Giancarlo Giorgetti, membru al Ligii, unul dintre partidele din coaliția lui Meloni, nu și-a exprimat încă public opinia cu privire la avantajele și dezavantajele amendamentului, o evaluare care va influența puternic perspectivele adoptării acestuia.

Cu toate acestea, partidele de opoziție spun că schema ar favoriza doar evazioniștii fiscali și pe cei implicați în afaceri ilegale, care ar putea cheltui veniturile nedeclarate sau obținute ilegal plătind doar o taxă minoră.

„Este o idee ciudată. Considerăm că este o măsură disperată pentru a strânge bani”, a declarat senatorul Antonio Misiani, din partidul de centru-stânga Democrat, adăugând că doar „criminalii și mafia” ar putea profita de astfel de oferte.

Deputatul Angelo Bonelli, din Alleanza Verdi e Sinistra (Alianța Verde și Stânga), a calificat măsura drept „un favor direct pentru evazioniștii fiscali, un stimulent pentru economia subterană, un pas înapoi în lupta împotriva ilegalității”.

Ca parte a eforturilor sale de combatere a spălării banilor, UE a introdus o limită maximă de 10.000 de euro la nivel european pentru plățile în numerar în tranzacțiile comerciale, limită care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027. Dar Bruxelles permite, de asemenea, statelor membre să stabilească limite mai mici pentru tranzacțiile în numerar, dacă doresc acest lucru.

În ultimii ani, reformatorii italieni – printre care și fostul prim-ministru Mario Draghi – au încercat să descurajeze utilizarea numerarului și să promoveze plățile digitale, ca parte a unei campanii de combatere a vastei economii subterane și a evaziunii fiscale rampante din Italia.

Însă partidul Fratelli d’Italia al lui Meloni și aliații săi din Liga și Forza Italia beneficiază de un sprijin puternic din partea proprietarilor de mici întreprinderi, care sunt nemulțumiți de povara fiscală din Italia. Una dintre primele măsuri luate de Meloni după preluarea mandatului în urmă cu trei ani a fost majorarea limitei legale a tranzacțiilor în numerar pentru întreprinderi de la 1.000 de euro la 5.000 de euro.

Meloni a încercat, de asemenea, să elimine obligația legală a întreprinderilor mici de a accepta plăți digitale și a dorit să le permită să solicite numerar pentru tranzacții sub 60 de euro, dar a fost nevoită să dea înapoi după ce Bruxelles a avertizat că o astfel de măsură contravine angajamentului Italiei de a promova plățile digitale și de a asigura o bază mai solidă pentru finanțele publice ale țării.

Conform unei estimări recente a agenției oficiale de statistică Istat, economia „neobservată” sau subterană a Italiei a fost evaluată la 217 miliarde de euro în 2023, echivalentul a 10,2% din PIB, în creștere cu 7,5% în termeni valorici față de 2022.

Din economia subterană, aproximativ 20 de miliarde de euro proveneau din activități ilegale, în timp ce restul proveneau din activități aparent legale, dar care se desfășurau în afara sistemului fiscal, inclusiv angajarea de lucrători neînregistrați în întreprinderi și chirii nedeclarate plătite în numerar, a subliniat Istat în raportul său din octombrie.