pexels.com
Persoanele fizice din România care obţin venituri din tranzacţiile cu criptomonede şi depăşesc 12 salarii minime brute pe ţară trebuie să plătească impozit pe venituri din alte surse şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), fiecare în cotă de 10%, precizează consultanţii Accace România, într-un comunicat transmis marţi Agerpres.
“La nivel global, piaţa criptomonedelor este în plin proces de dezvoltare, alături de numărul utilizatorilor, trend care tinde şi mai mult spre o extindere a ariei de utilizare a acestor monede virtuale. În România, începând cu anul 2019, au fost introduse în Codul Fiscal noi reglementări privind impozitarea veniturilor obţinute ca urmare a tranzacţionării criptomonedelor. Astfel, persoanele fizice care obţin acest tip de venituri au obligaţia de a declara şi de a plăti impozit pe veniturile din alte surse şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), fiecare în cotă de 10%, iar contribuţia de asigurări sociale (CAS) nu se datorează. Declararea veniturilor se efectuează prin depunerea anuală a Declaraţiei Unice, începând cu veniturile obţinute în anul 2019. Cota de 10% reprezentând impozit pe venit se aplică asupra câştigului obţinut de individ, respectiv diferenţa pozitivă dintre preţul de vânzare şi costul de achiziţie, inclusiv costurile alocabile tranzacţionării de monede virtuale”, se menţionează în comunicat.
Potrivit legislaţiei în vigoare, contribuţia CASS se va datora în situaţia în care totalul veniturilor obţinute la nivelul unui an fiscal este de cel puţin 12 salarii minime brute pe ţară (în 2021, plafonul este de 27.600 lei), contribuţia de 10% fiind plafonată la această valoare.
Specialiştii precizează că excepţie de la impozitarea criptomonedelor o au câştigurile de maximum 200 lei/tranzacţie, condiţia fiind ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească 600 lei.
În acelaşi context, Codul Fiscal arată că o entitate de tip PFA va impozita veniturile obţinute din tranzacţiile cu criptomonede prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, unde acesta se determină ca diferenţă dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile aferente, unde venitul brut reprezintă sumele încasate efectiv la nivelul entităţii.
“În opinia noastră, există argumente legislative pentru a susţine că impozitarea ar trebui efectuată în anul fiscal în care respectivele criptomonede sunt tranzacţionate într-o monedă tradiţională recunoscută de Banca Naţională a României, iar suma aferentă este încasată de entitate în contul său bancar. Estimăm, însă, că eventualele clauze contractuale ar putea atrage interpretarea conform căreia declararea să se efectueze pe baza facturilor emise, iar, ulterior tranzacţionării de criptomonede, în cazul în care valoarea tranzacţionării depăşeşte valoarea facturată pentru prestarea de servicii, să aibă loc o nouă declarare pentru diferenţă, de data aceasta la nivel de persoană fizică pentru veniturile din alte surse”, a explicat Mădălina Bădescu, tax manager la Accace România.
Accace este prezentă pe piaţa din România din 2007, şi oferă servicii de contabilitate, raportare, salarizare, administrare de personal, precum şi consultanţă fiscală, corporate şi juridică, prin intermediul unui cabinet de avocatură afiliat.