Foto: Engdao Wichitpunya/ Dreamstime.com
Ucraina este angajată pe două fronturi: pe de o parte există războiul purtat cu arme de-a lungul liniei de contact; iar de cealalată parte se află frontul intern, țesutul social și productiv al unei țări care trebuie să reziste pentru a-și asigura un viitor. O situaţie dificilă: în ianuarie, în mijlocul unei ierni brutale plină de bombe care cădeau asupra caselor și rețelei energetice, încrederea anteprizelor din Ucraina a atins un nivel scăzut. Din fericire, același indicator a semnalat în lunile aprilie și mai o expansiune economică a ţării; astfel încât, potrivit Dragon Capital, o companie de investiții din Kiev, PIB-ul ucrainean va crește anul acesta cu 3 la sută. Trebuie amintit însă că, de la începutul războiului, economia țării s-a redus cu o treime. Prin urmare, viitorul înseamnă înainte de toate reconstrucția, iar pentru a face asta, ucrainienii au nevoie de munți de bani, scrie La Stampa, potrivit Agenției de presă Rador.
Nu este ușor şi e de înţeles că investitorii străini sunt foarte prudenți, pentru că războiul este încă lung și mulți oameni apţi de muncă sunt ori pe frontul de luptă, ori au emigrat. Cu toate acestea, bazele acestei reconstrucții trebuie puse acum.
La Londra tocmai s-a încheiat o conferință de două zile la care au participat politicieni, finanțatori și antreprenori care au strâns bani (încă foarte puțini) și au discutat despre cum să susțină în anii următori redresarea Ucrainei. Potrivit Uniunii Europene, Băncii Mondiale, Națiunilor Unite și guvernului ucrainean, reconstrucția va costa cel puțin 411 miliarde de dolari în următorul deceniu. Și două treimi din această sumă va trebui să provină din finanțare publică, pentru că atragerea banilor de la persoane private va fi un lucru greu de realizat, cel puţin la început. O parte considerabilă va veni de la Uniunea Europeană, a asigurat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, care și-a propus să aloce 45% din fonduri până în 2027, sub formă de împrumuturi și granturi. Cu aceste calcule se estimează că costul reconstrucției, care ar trebui să cadă împovăreze bugetele publice ale aliaților Kievului, va fi în jur de 0,1% din PIB-ul occidental. O cifră deloc imposibilă, dar trebuie avut în vedere că vremurile sunt din ce în ce mai grele și pentru Occident: datoria, costurile tranziției energetice, inflația și dobânzile mai mari ar putea face ca ajutorul să fie mai puțin generos. De aceea se discută mult, lucru care s-a făcut și la conferința de la Londra, despre posibilitatea utilizării banilor ruseseşti înghețați după începerea războiului de către băncile și guvernele occidentale.
Totalul activelor se ridică la aproximativ 330 de miliarde de dolari. În Uniunea Europeană au fost blocate 200 de miliarde de la banca centrală rusă, plus 30 de miliarde aparținând oligarhilor. Primul lucru pe care cineva s-ar gândi să-l facă este să confisce brutal acești bani și să-i trimită în contul băncii centrale ucrainene. În realitate, problema este mult mai delicată, din motive de stabilitate juridică și financiară. Dincolo de problemele legale, Banca Centrală Europeană a avertizat în privat Bruxelles-ul că, confiscarea fondurilor rusești, sau acordarea dobânzii câștigate din acele conturi Ucrainei ar putea submina încrederea în euro, potrivit Financial Times. ”Discuțiile cu statele membre privind calea care trebuie urmată decurg bine”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Christian Wigand. ”Există sprijin general în această problemă și o convergență suplimentară asupra opțiunilor, motive care ne fac să credem că vom putea găsi soluții”, a adăugat el.
Și care sunt aceste opțiuni? Confiscarea directă a banilor, aparent cea mai imediată și mai logocă mișcare, este scenariul cel mai puțin probabil, dacă nu exclus complet. Oficialii Uniunii Europene au explicat în schimb că ar putea exista modalități legale de deturnare a dobânzii generate de activele rusești către Ucraina, în ciuda avertismentului BCE. Există şi posibilitatea impozitarii profiturilor realizate de custozii bunurilor. În orice caz, van der Leyen a asigurat că ”înainte de vacanţa de vară”, va sosi o propunere concretă Ceea ce înseamnă, probabil, în iulie”.