Mașinăria rusească de export de petrol care finanțează războiul Kremlinului din Ucraina are în sfârșit ceva blocaj în angrenajele sale, scrie Bloomberg.
Rafinăriile de petrol indiene – al doilea mare client al Moscovei, după China, de la invazia din 2022 – nu vor mai accepta petroliere deținute de compania de stat Sovcomflot PJSC din cauza riscului pe care îl reprezintă sancțiunile. De la începutul lunii octombrie, SUA au intensificat sancțiunile asupra flotei mai largi de petroliere care transportă țiței rusesc. De atunci, zeci dintre cele navele vizate pline de motorină rusească plutesc degeaba pe oceane, potrivit firmei de analiză Kpler.
Luate împreună, aceste mișcări au potențialul de a constrânge treptat veniturile din petrolul rusesc, un obiectiv politic cheie al SUA și al aliaților săi în încercarea de a contracara agresiunea militară a președintelui Vladimir Putin.
Abordarea G7 în ceea ce privește sancțiunile împotriva Rusiei a fost caracterizată de refuzul de a provoca dureri propriilor economii sub forma unor prețuri mai mari la petrol. Washingtonul a venit cu așa-numita politică de plafonare a prețurilor tocmai pentru a îndulci sancțiunile care erau pregătite la Bruxelles. Iar de când a început războiul, în urmă cu doi ani, Rusia a continuat să exporte cantități uriașe de petrol.
Deși nu se așteaptă la reduceri drastice ale ofertei în acest stadiu, întrebarea este cât de departe vor merge autoritățile de reglementare occidentale pentru a strânge șuruburile, în timp ce prețul petrolului se îndreaptă spre 90 de dolari pe baril, iar președintele Joe Biden începe o campanie electorală istovitoare, cu inflația dureroasă încă în mintea alegătorilor.
“Este o presiune tot mai mare asupra fluxurilor de exporturi rusești, în special către India”, a declarat Richard Bronze, șeful departamentului de geopolitică al consultantului Energy Aspects Ltd. “Ne aflăm în etapa în care fricțiunile legate de sancțiuni devin foarte evidente”.
Acum, un mediu comercial din ce în ce mai dur a dat o puternică lovitură simbolică Kremlinului, deoarece India – un aliat comercial de nădejde în timpul războiului – îi evită flota. În același timp, Ucraina a început să arunce în aer rafinăriile de petrol rusești, deși nu este clar cât de mult sprijin pentru această strategie se bucură la Washington.
“Vedem cu siguranță o intensificare a presiunii sancțiunilor americane atât asupra țițeiului rusesc, cât și asupra exporturilor”, a declarat Greg Brew, analist la Eurasia Group din New York. “Aceasta vine într-un moment în care SUA se luptă să trimită mai mult ajutor Ucrainei, când norocul Ucrainei pe câmpul de luptă începe să scadă și când Rusia pare să câștige avantajul.”
Compania de stat Sovcomflot a transportat anul trecut aproximativ o cincime din toate livrările de țiței ale Rusiei către India. Cifra părea să fie în declin chiar înainte de vestea că rafinăriile națiunii nu vor mai accepta navele.
“Ne așteptăm și salutăm faptul că cumpărătorii mondiali de petrol vor fi mult mai puțin dispuși să trateze cu Sovcomflot decât în trecut”, a declarat un purtător de cuvânt al Trezoreriei americane.
Acum, această flotă va trebui să își găsească de lucru în altă parte – și există semne că se luptă. Cel puțin șapte dintre nave s-au oprit în Marea Neagră și au dispărut din sistemele digitale de monitorizare, arată urmărirea petrolieră realizată de Bloomberg. Sovcomflot a recunoscut săptămâna aceasta că sancțiunile i-au afectat operațiunile.
“Țintirea Sovcomflot reprezintă o înăsprire semnificativă a sancțiunilor americane împotriva Rusiei”, a declarat Janis Kluge, asociat senior pentru Europa de Est și Eurasia la Institutul german pentru afaceri internaționale și de securitate din Berlin. “Nu va rezolva problema eludării, dar va duce la creșterea costurilor de transport maritim și la reduceri de preț pentru petrolul rusesc”.
Chiar și așa, Rusia poate apela în continuare la o așa-numită “flotă din umbră” de nave adunate la scurt timp după invazia din 2022 – adesea nave mai vechi, fără asigurare corespunzătoare și cu un proprietar neclar – pentru a-și face livrările. Potrivit unor estimări, există până la 600 de astfel de transportatori în funcțiune, alături de petrolierele grecești care continuă să deservească comerțul în cadrul plafonului de preț al G7.
Costurile de livrare pentru petrolul rusesc sunt uriașe. Livrarea unei încărcături din Marea Baltică către China costă aproximativ 14,50 dolari pe baril, potrivit datelor Argus Media. Mai mult de jumătate din această sumă este imputabilă sancțiunilor, estimează acesta. “Dacă acest lucru se va transforma în pierderi reale de aprovizionare va depinde de cât de repede se vor găsi soluții de rezolvare a problemelor legate de transport și dacă vânzătorii ruși sunt dispuși să adâncească reducerile”, a declarat Bronze de la Energy Aspects.
“Washingtonul are încă instrumente puternice pentru a afecta exporturile de petrol rusesc, dar le-a folosit cu prudență, temându-se de o creștere a prețurilor la gaze într-un an electoral”, a declarat Kluge.