Piața mereu găsește o soluție să evite plafonările. O lecție pentru premierul Marcel Ciolacu

Premierul Marcel Ciolacu pare că este conștient cum funcționează piața liberă și, cu toate acestea, insistă să adopte măsuri populiste, precum prelungirea plafonării adaosului comercial la alimente, pentru a câștiga capital electoral. Însă uită că piața liberă își stabilește singură prețurile și va găsi modalități să evite decizii arbitrare. Așa se face că a apărut mălaiul la 1,05 kilograme și că ce plătești în minus pe făină dai în plus pe detergent.

Prezent luni seară în emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3, premierul Marcel Ciolacu a demonstrat că știe cum se formează și evoluează prețul unui bun, în funcție de cerere și ofertă: carnea de porc s-a ieftinit în ianuarie, pentru că a trecut Crăciunul, când a fost maximul de consum, iar carnea de miel s-a scumpit pentru că suntem în toiul iernii, iar mieii cresc abia de Paște, așadar oferta este limitată.

Totuși, chiar și după această explicație, Marcel Ciolacu a continuat, senin, să spună că va prelungi plafonarea adaosului comercial la alimente. O decizie de neînțeles.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Cristian Pantazi scria încă de anul trecut că plafonarea adaosului comercial la producători și magazine prin ordonanță de urgență, propusă de premierul Ciolacu, e o decizie politică fundamental greșită și că piața va reuși să ocolească deciziile arbitrare și să își stabilească singură prețurile.

Vedem acum, șase luni mai târziu, că, într-adevăr, deciziile arbitrare luate din pixul unui ministru nu reușesc nici acum să învingă piața. Comercianții au reușit să găsească modalități să fenteze statul: a apărut mălaiul la 1,05 kg, în loc de mălaiul la un kilogram al cărui adaos este plafonat. Detergenții au devenit aproape un produs de lux, au fost vedeta scumpirilor în ultimul an, cu 23,27%, pentru că comercianții au transferat aici pierderea din vânzarea de produse alimentare la preț plafonat. Și nu sunt singurele produse care s-au scumpit mai mult. Numim doar câteva, potrivit comercianților: chimicale, cosmetice, detergenți, șervețele, role de bucătărie sau pampers, zarzavaturi, bulioane, produsele de băcănie, fidea, tăiței.

Într-adevăr, inflația a crescut mai puțin la produsele plafonate prin măsura guvernamentală. Însă alte produse s-au scumpit în același timp mai mult. Drept urmare, ce plătești în minus pe făină dai în plus pe detergent, cumperi roșii mai ieftine, dar bulionul e mai scump. 

Premierul Marcel Ciolacu trebuie să înțeleagă că măsurile arbitrare de plafonare nu vor face ca costurile de producție și distribuție ale unor alimente să dispară sau să scadă. Aceste costuri vor exista în continuare, agenții economici vor vinde produsele plafonate în pierdere, dar își vor recupera aceste sume din altă parte, pentru că nimeni nu poate vinde în pierdere, o afacere își pierde sensul economic dacă face acest lucru.

O prelungire a măsurii nu ar face decât să continue distorsiunile apărute în piață: detergenții vor continua să se scumpească, pentru ca mălaiul să rămână ieftin. Iar adăugarea de noi produse pe lista plafonării ar putea face ca și alte produse să se scumpească, pentru a prelua pierderea comercianților.

Și poate un exemplu și mai clar al distorsiunilor pe care le cauzează în piață deciziile arbitrare ale autorităților este reglementarea și plafonarea prețului gazelor, deși nu mai este criză energetică. Poate la momentul crizei plafonarea prețurilor avea sens și mulți consumatori au fost protejați de facturi uriașe. Însă prelungirea măsurii în prezent nu face decât să creeze alte distorsiuni.

În prezent, statul român obligă producătorii să vândă gaz la un preț de 150 de lei/MWh (30 euro / MWh). La acesta se adaugă și alte tarife, iar la consumatorul casnic final prețul ajunge să treacă de 60 de euro / MWh. În același timp, pe bursele internaționale, gazele se tranzacționează la 30 euro / MWh, după cum a remarcat HotNews.

Așadar, în România, producătorii și furnizorii nu au niciun motiv să ieftinească gazele, din moment ce sunt compensați pentru prețul mai mare. Drept urmare, pe de o parte facturile consumatorilor nu pot scădea, deși prețul gazelor a scăzut față de momentul crizei energetice, iar pe de altă parte statul trebuie să suporte din bani publici subvenționarea de gaz scump.

Probabil vom vedea în lunile următoare cum statul român va fi din nou uimit de profiturile extraordinare făcute de sectorul energetic și va forța noi măsuri de suprataxare, uitând că el este cel care alimentează aceste profituri cu bani publici.