Premierul Marcel Ciolacu a anunțat marți că Consiliul Concurenței va ancheta scumpirea detergenților, al căror preț a crescut cu 25% după ce Guvernul a introdus mecanismul de plafonare a adaosului comercial la alimente. Economedia a scris, atunci, în exclusivitate, cum unii comercianți au compensat plafonarea prin mecanisme precum introducerea de mălai la 1,05 kg și scumpirea detergenților. Consiliul Concurenței spunea, însă, anterior, că acest comportament nu este o încălcare a legii concurenței, ci o adaptare la condițiile legislației.
„Prețul la detergenți a crescut cu 25%. Urmează Consiliul Concurenței să facă o anchetă. Am și vorbit deja cu președintele”, a declarat Marcel Ciolacu, marți.
La 1 august 2023, Guvernul a introdus un mecanism prin care a plafonat temporar adaosul comercial la 14 grupe de produse alimentare. Ulterior, acest mecanism a fost prelungit ca durată și extins și la alte tipuri de alimente.
Economedia a scris, anterior, AICI, că unii comercianți au găsit metode de a evita măsura, prin vânzarea de mălai la 1,05 kg, în loc de mălaiul la un kilogram al cărui adaos este plafonat, iar alții au compensat prin scumpirea altor produse, precum detergenții, pampers, bulion și altele.
De altfel, Institutul Național de Statistică a confirmat, astăzi, că dintre mărfurile nealimentare, detergenții au rămas vedeta scumpirilor în ultimul an, cu 25,64%. Comercianții spuneau că prelungirea plafonării va duce în continuare la creșterea prețurilor în alte zone de produse.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, explica anterior acest mecanism de piață, intitulat „efectul waterbed”.
„Dacă te așezi pe salteaua de apă, ea se lasă într-o parte și crește în altă parte. Este ceea ce în economie se numește ”waterbed effect””, a declarat Bogdan Chirițoiu. Acesta a admis că retailerii au crescut prețurile la alte produse pentru a compensa limitarea adaosului comercial la alimentele de bază, introdusă de Guvernul Ciolacu.
Întrebat la ce produse mai exact a observat Consiliul Concurenței creșteri de prețuri, Chirițoiu a spus că autoritatea s-a uitat „la tot ce vând marii comercianți, deci și la non-food, non-alimentare. Ne-am uitat pe ansamblul pachetului, cum au evoluat marjele. În economie se spune waterbed effect. Dacă te așezi pe salteaua de apă ea se lasă într-o parte și crește în altă parte. Ce vedem este o conservare a marjei, adică retailerii câștigă per ansamblu cât câștigau și înainte. Câștigă ceva mai puțin la produsele mai ieftine și mai mult la celelalte. Pe ansamblu sunt tot pe la 2% marjă netă”, a declarat acesta.
Întrebat de jurnaliști dacă nu cumva acest comportament poate fi anticoncurențial, similar cu cel al unei înțeleri între companii, Chirițoiu a respins această ipoteză.
„Este un comportament de adaptare la legislație. Nu vedem acest comportament ca pe o încălcare a legii concurenței, ci ca pe o adaptare la condițiile legislației”, a declarat președintele Consiliului Concurenței.