Sursa foto: Inquam Photos / George Calin
Premierul Marcel Ciolacu a ținut marți un discurs de prezidențiabil în fața companiilor americane, la AmCham CEO Business Forum, spunând că acesta este „crezul” său economic pentru viitorul României. Ciolacu a subliniat că, dacă țara își păstrează stabilitatea politică și economică, România poate deveni în următorii 4-5 ani una din marile forțe economice ale continentului. El a spus că, în patru ani, România poate să aibă un Produs Intern Brut (PIB) de circa 500 de miliarde de euro, de la 300 de miliarde de euro în 2023. De asemenea, el a spus că Guvernul a setat deja un etalon de investiții publice de minimum 7% din PIB, care trebuie să reprezinte o medie și pentru următorii 4-5 ani. Ciolacu a precizat, astfel, că în perioada 2024-2028, Guvernul poate investi în economie circa 700 de miliarde de lei din fonduri europene și de la bugetul de stat.
Marcel Ciolacu a mai spus că România poate avea un salariu mediu brut de 2.000 de euro pe lună și un salariu minim brut de 1.200 de euro pe lună.
De asemenea, el a spus că va întoarce în economie, în total, prin scheme de sprijin, ajutor de stat, granturi, stimuli și garanții, între 8 și 10% din PIB. El a adăugat că România trebuie să atragă investiții străine cumulate de 40 de miliarde de euro.
„Și nu în ultimul rând, să devenim cea mai puternică economie din Europa Centrală și de Est, depășind Polonia la indicatorii de convergență economică”, a mai precizat el.
Principalele declarații ale lui Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum:
Vreau să vă lansez azi o propunere concretă și am să definesc câteva garanții de stabilitate obligatorii și la final doresc să fac și o promisiune. Este de fapt crezul meu economic pentru viitorul României.
Încep pentru a vă propune să dezvoltăm împreună cinci obiective de investiții strategice și mecanismele de finanțare cele mai adecvate.
Noi, Guvernul României, venim cu reglementări – sperăm – eficiente pentru facilitatea afacerilor, stimularea investițiilor și crearea de locuri de muncă bine plătite.
Adăugăm investiții publice record din fonduri europene, buget și surse atrase, scheme de ajutor de stat, garanții, granturi și alți stimuli economici.
Dumneavoastră, investitorii americani, veniți și participați – pe lângă know-how și tehnologie – cu specialiști și investiții private, cu inovare și potențial de export.
Am setat deja un etalon de investiții publice de minimum 7% din PIB, care trebuie să reprezinte o medie și pentru următorii 4-5 ani.
Asta înseamnă că în perioada 2024-2028 putem investi în economie circa 700 de miliarde de lei din fonduri europene și de la bugetul de stat.
România nu mai are timp de proiecte mici. Dinamica economică și provocările de securitate sunt atât de mari încât este nevoie pentru prima oară să ardem etape și să accelerăm proiecte majore.
Corporații mari cu experiență solidă în spate sunt partenerii de care are nevoie România în acest moment
Nu doar că avem la îndemână banii necesari, avem la îndemână și un nou cadru al parteneriatului public-privat pe baza căruia putem lansa asemenea proiecte.
Cloud-ul guvernamental, care este pilonul digitalizării administrației de stat, este unul dintre cele mai relevante exemple. Însă nu este singurul.
Ridicăm de această dată real zeci de noi spitale. Avem nevoie de aparatură medicală de ultimă generație și de training pentru personalul medical.
Avem șansa de a deveni un hub energetic regional, cu cel mai mare mix de producție din zonă: gazul din Marea Neagră, energia nucleară și eoliană, hidrogenul verde pot face din România chiar un nou El Dorado energetic al continentului. Sunt realități concrete pe care mă așteptăm să le transformăm împreună în proiecte de afaceri.
Evident, investițiile nu se pot face doar pe vorbe. Este nevoie de garanții ferme și de predictibilitate.
De aceea, vin în fața dumneavoastră cu o dublă garanție, atât fiscal-bugetară, cât și de ordin politic. Nu vom mări taxele. Nu ieșim cu niciun milimetru din coordonatele financiare stabilite cu Comisia Europeană în PNRR. Nu ne abatem vreo secundă de la traiectoria setată pentru aderarea la OCDE. De fapt, pentru a nu periclita atingerea acestui dublu obiectiv național strategic – finalizarea PNRR și aderarea la OCDE – am luat și săptămâna trecută o decizie politică esențială alături de partenerii de guvernare: simplificarea calendarului electoral prin comasarea alegerilor și devansarea scrutinului prezidențial dă României șansa de a-și proteja viitorul economic și de a-și continua marile proiecte de investiții.
România va avea și dincolo de 2024 o guvernare solidă, o guvernare în care investitorii străini își pot derula proiecte într-un climat de concurență reală.
Lupta contra evaziunii și mai puțină birocrație administrativă.
Am lăsat pentru final promisiunea – de fapt este o credință a mea ca și om politic și ca și prim-ministru – dacă își păstrează stabilitatea politică și economică, România poate deveni în următorii 4-5 ani una din marile forțe economice ale continentului. Nu este un vis, ci este o proiecție bazată pe traiectoria noastră economico-socială de la aderarea europeană încoace.
În patru ani, România poate să aibă un PIB de circa 500 de miliarde de euro, de la 300 de miliarde de euro în 2023.
România poate avea un salariu mediu brut de 2.000 de euro pe lună și un salariu minim brut de 1.200 de euro pe lună. Acolo se va duce, de altfel în mod natural, aplicarea principiului Uniunii Europene privind salariul minim european.
În al treilea rând, trebuie să întoarcem în economie, în total, prin scheme de sprijin, ajutor de stat, granturi, stimuli și garanții, între 8 și 10% din PIB. Aici trebuie să mai lucrăm.
Trebuie să atragem investiții străine cumulate de 40 de miliarde de euro.
Și nu în ultimul rând, să devenim cea mai puternică economie din Europa Centrală și de Est, depășind Polonia la indicatorii de convergență economică.