Noua Lege a dialogului social, adoptată miercuri în Parlament, deschide destul de larg uşa mai multor conflicte colective din motive cu relevanţă redusă şi avem mari rezerve că va încuraja mai mult dialog social real, afirmă Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, potrivit Agepres.
„Parlamentul a adoptat astăzi o nouă Lege a Dialogului Social după ani de discuţii şi cu un jalon în PNRR care obliga România să facă acest pas până la final de an. Avem mari rezerve că această lege va încuraja mai mult dialog social real aşa cum la nivel declarativ susţinem cu toţii că ne dorim. Deşi în aparenţă dezvoltă mecanisme pentru mai mult dialog cu sindicatele, deschide destul de larg uşa mai multor conflicte colective din motive cu relevanţă redusă, greve de solidaritate sau greve naţionale împotriva politicilor statului. În loc să creăm un cadru bazat pe încredere şi construcţie riscăm să ajungem într-un peisaj marcat de conflict şi în care cele două părţi, angajaţii şi angajatorii, nu îşi înţeleg reciproc nevoile sau limitările cu riscul unor blocaje semnificative în economie”, a precizat Burnete, într-o declaraţie.
Acesta se declară sceptic în ceea ce priveşte rezultatele aplicării acestui act normativ şi arată că din discuţiile premergătoare adoptării sale au lipsit două teme fundamentale: încurajarea coagulării unor patronate şi sindicate reprezentative şi pacea socială.
„Bifăm acest jalon şi respirăm uşuraţi că avem o nouă lege după ani de zile de negocieri cu toţi actorii implicaţi, sindicate, Parlament şi Guvern însă rămân sceptic în privinţa rezultatelor ei. În toate aceste discuţii au lipsit din păcate două teme fundamentale. Prima este cum încurajăm coagularea unor patronate şi sindicate adevărate, reprezentative, cu greutate şi cu capacitate administrativă ale căror discuţii să aibă consecinţe pozitive. Din păcate unele dintre organizaţiile care astăzi îşi doresc să negocieze şi să fie luate în seamă sunt umflate cu aer cald. A doua este pacea socială, obiectivul fundamental al dialogului însemnând că partenerii ştiu să se asculte şi să se ia în seamă rezultând acorduri în acest spirit. Rămâne de văzut dacă vom înregistra progrese sau peste câţiva ani vom fi blocaţi în discuţii sterile între parteneri lipsiţi de relevanţă”, a subliniat directorul executiv Concordia.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, propunerea legislativă privind dialogul social, cu 198 de voturi „pentru”, 13 „contra” şi 46 de abţineri.
Potrivit documentului, sindicatul este definit ca o formă de organizare voluntară a angajaţilor/lucrătorilor în scopul apărării, susţinerii drepturilor şi promovării intereselor lor profesionale, economice, cultural-artistice, sportive sau sociale în relaţia cu angajatorul.
Sectoarele de negociere colectivă sunt sectoarele economiei naţionale în care partenerii sociali convin să negocieze colectiv, care se stabilesc de către Consiliul Naţional Tripartit şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Proiectul de lege mai prevede că „şomerii au dreptul să adere sau să rămână membri de sindicat”. Şomerii membri de sindicat nu vor fi luaţi în considerare la stabilirea numărului de membri de sindicat în raport de care se constată reprezentativitatea sindicatului.
„Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puţin 10 angajaţi/lucrători din aceeaşi unitate sau de cel puţin 20 de angajaţi/lucrători din unităţi diferite ale aceluiaşi sector de negociere colectivă. Organizaţiile sindicale nu pot fi dizolvate şi nu li se poate suspenda activitatea în baza unor acte normative şi administrative ale autorităţilor administraţiei publice sau hotărâri ale angajatorului/organizaţiilor patronale”, mai arată proiectul menţionat.
Iniţiativa legislativă a fost respinsă de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.