Raport: Comportamentul financiar în România este majoritar determinat de populația feminină care reprezintă mai mult de jumătate din populația în vârstă de peste 15 ani

Comportamentul financiar în România și în țările din regiune, cu excepția Cehiei, este majoritar determinat de populația feminină care reprezintă mai mult de jumătate din populația în vârstă de peste 15 ani, potrivit raportului Alpha Bank.

Un rol determinant în formarea comportamentul financiar il are incluziunea digitală. Conform indicelui economiei si societății digitale (Digital Economic and Society Index, DESI) elaborat de Comisia Europeană, între 73% și 87% din populația feminină în vârstă de 15-74 ani din regiune utilizează internet. În România, 81% din populația feminină în vârstă de 15-74 ani utilizează internetul, însă din această populație doar 18% utilizează online banking și 15% servicii publice digitale, mult sub nivelul celorlalte țări.

„În România, mai puține femei decât în restul țărilor din regiune sunt conectate cu instituțiile financiare prin deținere de cont, card de debit și card de credit. Ponderea populației feminine care deține un cont la o instituție financiară este de 66%, fiind cea mai mică din regiune. Decalajul este mare și față de Bulgaria care are a doua cea mai mică valoare de 84%, cu atât mai mult față de Polonia, Cehia unde peste 90% din populația feminină deține un cont la o instituție financiară. Nici deținerea de carduri, în special de debit, nu este atât de răspândită precum în regiune. Doar jumătate din populația feminină de peste 15 ani deține un card de debit față de peste 70% în Ungaria și Bulgaria și de peste 80% în celelalte țări”, transmite raportul Alpha Bank.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

În ceea ce privește îndatorarea, 38% din populația feminină împrumută bani, peste ponderea din Ungaria și Cehia, dar numai 15% din populația feminină se împrumută de la o instituție financiară, adică nici jumătate (40%) din cele care se împrumută. În țările analizate, mai mult de jumătate din femeile care se îndatorează fac împrumutul de la instituțiile financiare. Excepția notabilă este a Greciei, unde procentul femeilor care se împrumută de la instituțiile financiare este de 35%, din totalul femeilor care fac un împrumut. În ceea ce privește economisirea în rândul femeilor în România atât ponderea celor care fac economii (39%), cât și ponderea celor care economisesc prin intermediul unei instituții financiare (14%) sunt cele mai reduse în regiune. Doar în România, mai puțin de jumătate din cele care economisesc (37%) aleg să folosească o instituție financiară.

Utilizarea instituțiilor financiare în transferul salariilor, pensiilor si prestaților sociale, în România este cea mai redusă din regiune. Salariile din sectorul public sunt transferate în proporție de 68% prin intermediul instituțiilor financiare. Presupunând că această proporție se păstrează indiferent de genul beneficiarilor, înseamnă că 3% din populația feminină nu primește salariul prin intermediul unei instituții financiare (9% din populația feminină de peste 15 ani lucrează în sectorul public). Totuși, cu această performanță sectorul public promovează mai mult incluziunea financiară decât sectorul privat, unde salariile sunt transferate în proporție de 59% prin intermediul unei instituții financiare, ceea ce înseamnă că în jur de 13% din populația feminină nu primește salariul prin intermediul unei instituții financiare (31% din populația feminină de peste 15 ani lucrează în sectorul privat). Implicarea instituțiilor financiare în transferul pensiilor și altor prestații sociale este încă și mai redusă.

„Din totalul beneficiarilor de pensii publice sau prestații sociale, doar 46% primesc aceste venituri prin intermediul unei instituții financiare, ceea ce înseamnă că 21% din populația feminină de peste 15 ani nu primește aceste venituri prin intermediul unei instituții financiare (39% din populația feminină de peste 15 ani este beneficiară de pensii sau prestații sociale)”, se mai arată în raport.

Contribuția femeilor la intermedierea financiară a plăților de utilități este de asemenea redusă în România, atât pentru că mai puține femei comparativ cu țările în regiune, cu excepția Greciei, fac plăți de utilități (77% din populația feminină de peste 15 ani) cât și pentru că puține din plățile de utilități sunt făcute prin intermediul unei instituții financiare (20% din toate plățile efectuate), Aproape jumătate din plățile de utilități (47%) sunt în numerar, cel mai mare procent din regiune. În schimb, în cazul transferurilor de bani în străinătate, cu toate că proporția femeilor care fac aceste transferuri este cea mai mică în România (12%) cea mai mare parte a transferurilor (72%) se derulează printr-o instituție financiară.

Potrivit raportului, comparativ cu femeile din țările din regiune, în România femeile utilizează mai puțin telefonul mobil și internetul ca mijloc de plată. Doar 53% din populația feminină de peste 15 ani a făcut o plată digitală în cursul anului 2021. Decalajul este mare față de Bulgaria cu 68% sau față de celelalte țări unde peste 80% din femei fac plăți digitale. Telefonul mobil și/sau internetul sunt mai puțin utilizate atât pentru plata cumpărăturilor făcute online cât și pentru plata facturilor (35% respectiv 31% din populația feminină de peste 15 ani).

Raportul concluzionează că România are de recuperat decalaje consistente în incluziunea financiară a femeilor și continuarea lărgirii abilităților lor digitale este o cale de urmat.