Raport Erste: Un copil născut azi în România atinge doar 58% din potenţialul productiv, cel mai scăzut nivel din UE. Este nevoie de o reformă amplă a sistemului de educație. Rezultate foarte slabe ale testelor PISA la citire, matematică, ştiinţe

Rezultatele foarte slabe la testele PISA în materie de citire, matematică și științe impun o reformă amplă a sistemului de educație din România, arată un raport Erste Bank, care subliniază că un copil născut astăzi în România va atinge doar 58% din potențialul său productiv ca adult, față de 100% dacă ar beneficia de educație și asistență medicală de înaltă calitate.

Raportul subliniază principalele slăbiciuni ale sistemului de educație din România, respectiv:

• Cheltuielile guvernamentale pentru educație sunt pe locul al doilea în UE, cu 3,2% din PIB, în timp ce cheltuielile gospodăriilor cu educația sunt cele mai mici din UE și singurul element major de cheltuieli personale cu o tendință de scădere în ultimii zece ani
• Există diferențe mari în ceea ce privește accesul la educație între zonele urbane și cele rurale; grupurile sărace și vulnerabile suferă din cauza deficiențelor în furnizarea de servicii de educație
• Formarea profesională ineficientă limitează disponibilitatea unei forțe de muncă calificate în industria prelucrătoare; numărul anual de absolvenți de formare profesională a scăzut cu ~50% între 1993 și 2021
• Rezultatele foarte slabe la testele PISA pentru citire, matematică și științe impun o reformă amplă a sistemului de educație din România
• Tinerii care nu au un loc de muncă și nici nu urmează un program de educație și formare profesională (NEET) sunt ceva obișnuit în România; există un decalaj uriaș între bărbați (14. 5 % din total) și femeile (25,4 %) cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu beneficiază de educație și nu au un loc de muncă
• Participarea la educația timpurie este scăzută și se află pe o tendință de scădere, ceea ce sugerează posibile concepții greșite cu privire la necesitatea de a merge la grădiniță, pe lângă problemele legate de sărăcie

Amenințările la adresa acestui sistem sunt:

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

• Rezistența unor părți ale sistemului educațional local la schimbările structurale
• Infrastructura fizică subdezvoltată din zonele rurale limitează potențialele îmbunătățiri în sectorul educațional
• Comunitățile rurale mici nu au dimensiunea necesară pentru a asigura accesul la nevoile educaționale de bază
• Migrația profesorilor în afara sectorului educațional sau în străinătate

Raportul subliniază că, în ultimele decenii, educația nu a fost o prioritate absolută în societatea românească, iar salariul net în educație a fluctuat în jurul salariului mediu pe economie. Personalul didactic a scăzut la sfârșitul anilor ’90, cel mai probabil din cauza atractivității scăzute pentru tinerii absolvenți, în timp ce nicio reformă tangibilă nu a fost implementată până în prezent. Condițiile precare de educație și sănătate în copilărie expun viitorul adult la șomaj din cauza schimbărilor rapide de pe piața muncii.

Cheltuielile gospodăriilor pentru educație în România sunt cele mai mici din UE și se află pe o tendință de scădere în ultimii zece ani (-35% 2020 față de 2010) Pe de altă parte, gospodăriile au crescut semnificativ cheltuielile pentru mobilier și echipamente de uz casnic (+148%), îmbrăcăminte și încălțăminte (+110%) și sănătate (+94%) în 2020 față de 2010.

Tinerii care nu au un loc de muncă și nici nu urmează cursuri de educație și formare profesională sunt ceva obișnuit în România; decalajul uriaș între bărbați (14,5% din total) și femei (25,4%) cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani impune luarea de măsuri pentru protejarea categoriilor vulnerabile ale populației prin educație și locuri de muncă.

Locurile de muncă sunt mai puțin satisfăcătoare în România – ponderea persoanelor angajate aflate în risc de sărăcie este cea mai mare din UE, de 14,5% Salariul mediu este al doilea cel mai mic din UE, după Bulgaria, în ciuda creșterilor semnificative din ultimii ani.

Participarea la educația preșcolară este printre cele mai scăzute din UE, cu 75,6 % din copiii cu vârsta de trei ani și peste. Îngrijorător este faptul că participarea la educația preșcolară a scăzut cu aproximativ 9 puncte procentuale din 2013, ceea ce indică posibile concepții greșite ale părinților cu privire la necesitatea educației pentru copiii foarte mici, pe lângă problemele structurale legate de sărăcia din zonele rurale.
Nivelul de educație terțiară este cel mai scăzut din UE, cu 24,7% în 2022, dar s-a îmbunătățit semnificativ în ultimele decenii, de la 9,2% în 2000.

Calitatea învățământului terțiar din România rămâne o problemă din cauza reprezentării scăzute în clasamentele universităților mondiale.

Cea mai mare pondere a părăsirii timpurii a sistemului de educație și formare profesională din UE, de 15,6% în 2022, cu unele îmbunătățiri minore în ultimii cinci ani, lasă România expusă la efectele economice și sociale ale unei piețe a muncii care evoluează rapid.

Cu rezultate foarte slabe la testele PISA pentru citire, matematică și științe, sistemul educațional românesc are nevoie de reforme structurale profunde pentru a oferi un start mai bun în viață pentru generațiile tinere.

România a înregistrat progrese vizibile în ceea ce privește educația și formarea formală sau non-formală primită de adulți în ultimele patru săptămâni, ponderea persoanelor urcând la 5,4% în 2022, de la o medie anuală de 1,1% în perioada 2016-20.

Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani care au cel puțin competențe digitale de bază este de 27,8% în România, cea mai mică din UE Competențele digitale se referă la activitățile desfășurate pe internet în domenii specifice: cunoașterea informațiilor și a datelor, comunicare și colaborare, crearea de conținut digital, siguranță și rezolvarea problemelor.

Tinere talente pun România pe harta globală a TIC, iar un număr impresionant de companii internaționale de tehnologie sunt prezente în centre universitare precum București, Cluj, Iași și Timișoara.

Un învățământ terțiar de calitate, parteneriate între universități, autorități locale și întreprinderi private, o bună conectivitate cu alte țări facilitată de un aeroport internațional și o comunitate multiculturală cu studenți din multe țări au condus la succesul sectorului TIC în aceste orașe..

România se află pe primul loc în UE atunci când se analizează ponderea sectorului TIC în valoarea adăugată brută, cu 7,3% în 2022 Dezvoltarea economică este concentrată în județele cu centre universitare mari.

PIB-ul pe cap de locuitor în București este de aproape șase ori mai mare decât în cel mai sărac județ. Reducerea decalajelor educaționale necesită o reducere a disparităților teritoriale în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor fondurile PNRR disponibile pentru digitalizarea educației oferă tinerelor generații posibilitatea de a ține pasul cu progresele tehnologice, conchide raportul.

Raportul integral poate fi citit AICI.