Raport ING Bank: România ar putea să își dubleze PIB-ul în următorii zece ani/ Viitorul României va fi puternic influențat de felul în care vor fi absorbite și utilizate fondurile europene în următorii 3-4 ani

România ar putea intra în top 10 economii din Uniunea Europeană (UE), iar în următorii zece ani Produsul Intern Brut (PIB) ar putea ajunge la 700 miliarde euro, de treizeci de ori mai mult decât în 1994, conform previziunilor ING Bank România.

“Un PIB de 700 de miliarde de euro în 2034 ne-ar pune probabil în competiție strânsă cu -cel mai probabil- Austria pentru intrarea în topul primelor zece economii din Uniunea Europeană. Considerăm că este un scenariu plauzibil care se poate materializa cu un ritm normal de creștere, fără supraîncălzirea economiei.”, se arată în raportul ING.

Raportul intitulat “30 x 30. 30 de ani de transformări. 30 de ani de ING” arată faptul că, în următorul deceniu, ritmul mediu de creştere economică al României va fi între 3% şi 3,5% pe an, precum şi o inflaţie medie similară. Specialiştii precizează că una dintre condiţiile pentru ca aceste estimări să se îndeplinească este absorbţia şi utilizarea eficientă, în următorii ani, a celor 28 de miliarde de euro disponibile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

“Economia României a traversat o perioadă de transformări profunde în ultimii 30 de ani, iar PIB-ul a crescut de la aproximativ 26,6 miliarde de euro în 1994 până la aproape 357 de miliarde de euro în 2024. Schimbările structurale ale economiei, investiţiile străine şi aderarea la Uniunea Europeană au condus la o creştere economică accelerată în ultimele trei decenii. În ritmul unei creşteri reale a PIB de 3 – 3,5% în următorii zece ani, estimările noastre arată că PIB-ul României s-ar putea dubla şi ar putea ajunge la 700 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna ca România să intre în topul celor mai puternice zece economii din Uniunea Europeană”, a declarat, în comunicatul citat, Valentin Tătaru, economist-şef la ING Bank România.

Analiza de specialitate arată că, în ultimii 30 de ani, creşterea economică a României a reuşit să conducă la performanţe notabile prin comparaţie cu cele ale altor state europene. Spre exemplu, dacă în 1994 PIB-ul României era de peste trei ori mai mic decât cel al Portugaliei, în 2024 economia României va depăşi PIB-ul Portugaliei cu aproximativ 30%.

Totodată, tranziţia către economia de piaţă, în perioada 1990-2000, perioada de boom economic dintre 2000 şi 2008 (când PIB-ul României a înregistrat o creştere medie anuală de 6,1%), criza financiară şi recuperarea economică ulterioară (2009-2014), expansiunea post-criză (2014- 2020) şi revenirea post-pandemică (2021-2024) au fost principalele etape ale dezvoltării economiei româneşti din ultimele trei decenii.

“În ultimii 30 de ani, salariul mediu net a crescut de la echivalentul a 72 de euro în 1994 la peste 1.000 de euro în 2024. Numărul de angajaţi din România a scăzut cu peste 20% în ultimele trei decenii ca urmare a restructurărilor realizate de marile companii de stat şi a migraţiei externe a peste 3,6 milioane de români. Cel mai redus număr de salariaţi din economie fost înregistrat în 2011, când pe piaţa muncii s-au resimţit pe deplin efectele crizei financiare din 2008- 2009, iar România a ajuns la 4,3 milioane de angajaţi. Anul acesta, efectivul salariaţilor a atins un maxim al ultimilor 25 de ani, cu 5,16 milioane de salariaţi la jumătatea lui 2024″, se menţionează în raport.

Potrivit sursei citate, în sectorul sănătăţii, cheltuielile publice au crescut cu un ritm mai accelerat. Astfel, dacă în 1994 cheltuielile publice cu sănătatea erau la circa 2% din PIB (faţă de media europeană de 6%), în ultimii ani a crescut în jurul valorii de 5%. “Prin urmare, în ultimele trei decenii speranţa de viaţă a crescut de la 69 de ani (în 1994) la 76 de ani (în 2024), însă tot este sub media UE (de peste 80 de ani)”, se notează în document.

În ceea ce priveşte spaţiul locativ, în România numărul de locuinţe a crescut cu 25%, în ultimii 30 de ani, iar la finalul anului 2023 au fost consemnate peste 9,7 milioane de locuinţe.

“Pe lângă numărul locuinţelor, a crescut şi dimensiunea acestora. De la o suprafaţă medie de 34 metri pătraţi/ locuinţă în 1994, s-a ajuns la aproape 48,8 metri pătraţi în 2023, adică cu 43% mai mult faţă de 1994. În Bucureşti, timpul mediu pentru achiziţionarea unei locuinţe de 55mp este de aproximativ 8,5 ani, iar în Cluj Napoca de 12 ani, în comparaţie cu peste 18 ani în Praga sau 16 ani în Budapesta”, subliniază analiza ING Bank România.