Raport World Economic Forum: Propagarea informațiilor false și dezinformarea sunt cele mai mari riscuri pe termen scurt/ Fenomenele meteo extreme, amenințări pe termen lung

Propagarea informațiilor false și dezinformarea sunt cele mai mari riscuri pe termen scurt, în timp ce fenomenele meteo extreme și schimbarea critică a sistemelor Pământului reprezintă cele mai mari preocupări pe termen lung, potrivit Global Risks Report 2024, realizat de World Economic Forum.

Documentul avertizează cu privire la peisajul global al riscurilor în care progresul în dezvoltarea umană este treptat erodat, lăsând statele și indivizii vulnerabili atât în fața unor riscuri noi cât și în fața celor recurente. În contextul schimbărilor sistemice în dinamica globală a puterii, climat, tehnologie și demografie, riscurile globale pun la încercare, până la limită, capacitatea de adaptare a lumii.

Acestea sunt concluziile Global Risks Report 2024, lansat astăzi, care susține necesitatea cooperării pentru rezolvarea problemelor globale urgente, acestea necesitând abordări și soluții noi. Două treimi dintre experții globali anticipează formarea unei ordini globale multipolare sau fragmentate în următorul deceniu, în care puterile mijlocii și mari contestă și stabilesc – dar și impun – reguli și norme noi.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Raportul, realizat în parteneriat cu Zurich Insurance Group și Marsh McLennan, se bazează pe opinia a peste 1.400 de experți globali în riscuri, factori de decizie politici și lideri din industrie chestionați în septembrie 2023. Rezultatele evidențiază o perspectivă predominant negativă pe termen scurt asupra lumii. Se așteaptă ca aceasta să se agraveze pe termen lung. În timp ce 30% dintre experții globali se așteaptă la o șansă crescută de catastrofe globale în următorii doi ani, aproape două treimi se așteaptă la aceasta în următorii 10 ani.

“O ordine globală instabilă caracterizată de narative polarizante și de nesiguranță, impactul în creștere al vremii extreme și incertitudinea economică generează riscuri acceleratoare – inclusiv dezinformare și propagarea informațiilor false”, a declarat Saadia Zahidi, Director General, Managing Director, World Economic Forum.

“Liderii mondiali trebuie să se unească pentru a aborda crizele pe termen scurt și pentru a pregăti terenul pentru un viitor rezilient, durabil și inclusiv.”

Ascensiunea dezinformării și a conflictelor

Preocupările cu privire la o criză persistentă a costurilor de trai și riscurile înlănțuite ale dezinformării și propagării informațiilor false conduse de inteligența artificială domină perspectiva asupra riscurilor din 2024. Legătura dintre dezinformare și neliniștea societală va ocupa un loc central în contextul alegerilor care vor avea loc în mai multe economii majore în următorii doi ani, mai arată raportul. Conflictul armat dintre țări reprezintă o preocupare majoră în următorii doi ani. Cu mai multe conflicte în desfășurare, tensiunile geopolitice subiacente și riscul de erodare a rezilienței societale creează posibilitatea de propagare a conflictelor.

Incertitudinea economică și declinul dezvoltării

Anii viitori vor fi marcați de incertitudinea economică persistentă și de creșterea decalajelor economice și tehnologice. Lipsa oportunităților economice este clasată pe locul șase în următorii doi ani. Pe termen lung, barierele în calea mobilității economice ar putea crește, excluzând segmente mari ale populației de la oportunitățile economice. Țările predispuse la conflicte sau vulnerabile la climă pot fi tot mai izolate de investiții, tehnologii și crearea locurilor de muncă asociate. În absența căilor către mijloace de trai sigure, indivizii pot fi mai predispuși la infracțiuni, militarizare sau radicalizare.

Planeta în pericol

Riscurile de mediu continuă să domine peisajul riscurilor pe toate orizonturile temporale. Două treimi dintre experții globali sunt îngrijorați de evenimentele meteorologice extreme în 2024. Vremea extremă, schimbarea critică a sistemelor Terrei, pierderea biodiversității și prăbușirea ecosistemelor, penuria de resurse naturale și poluarea reprezintă cinci dintre cele zece riscuri considerate cele mai severe cu care se confruntă lumea în următorul deceniu. Cu toate acestea, respondenții experți au fost în dezacord cu privire la urgența riscurilor – respondenții din sectorul privat consideră că majoritatea riscurilor de mediu se vor materializa pe o perioadă mai lungă decât societatea civilă sau guvernele, indicând creșterea riscului de a trece de un punct fără întoarcere.

Răspunsul la riscuri

Raportul îndeamnă liderii să-și reanalizeze acțiunile pentru abordarea riscurilor globale. Publicația recomandă concentrarea cooperării globale asupra construirii rapida a căilor de sprijin pentru lupta împotriva celor mai periculoase riscuri emergente. Soluțiile ar putea fi acorduri care abordează integrarea inteligenței artificiale în luarea deciziilor în conflicte. Cu toate acestea, raportul explorează și alte tipuri de acțiuni care nu trebuie să depindă exclusiv de cooperarea transfrontalieră, cum ar fi consolidarea rezilienței individuale și statale prin campanii de alfabetizare digitală privind dezinformarea și propagarea informațiilor false, sau stimularea cercetării și dezvoltării în domeniul modelării climatice și tehnologiilor cu potențial de accelerare a tranziției energetice, cu implicarea atât a actorilor din sectorul public cât și a celor din domeniul privat.