Sursa foto: Dreamstime.com
În condițiile în care industria auto din Europa a stagnat în ultimii 10 ani, iar competiția cu China, care subvenționează industria, este tot mai mare, singura șansă pentru companii este inovarea, spun companiile membre ale Camerei de Comerț și Industrie Româno Germane AHK. Este de așteptat ca producătorii germani de autovehicule electrice să vină cu automobile atrăgătoare, la costuri competitiv.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Specialiști din companii auto germane, dar și din industrii furnizoare pentru domeniul auto au dezbătut marți seara la Intercontinental Athenee Palace Bucharest, în cadrul întâlnirii lunare a membrilor AHK România, situația acestei industrii în România și în Germania. La eveniment a fost prezent și șefulCancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, care a oferit informații despre pachetele de reforme ce au fost sau urmează a fi implementate de către Guvernul Bolojan.
Președintele AHK România, Volker Raffel, CEO E.ON Romania, a menționat presiunile cu care se confruntă companiile europene: naționalismul în creștere, care divizează Europa, competitivitatea, lipsa unei piețe financiare europene puternice. La nivel local, din cauza situației financiare, România a fost pe punctul de a pierde statutul de țară favorabilă investițiilor, fapt la care piața de capital a reacționat imediat.
„Dacă ajungem acolo înseamnă o depreciere imediată a leului, care la rândul ei înseamnă o creștere a dobânzilor, o contracție economică, o problemă de deficit bugetar și mai mare, dificultăți în atragerea fondurilor europene și, în final, o problemă politică greu de rezolvat”, a spus Volker Raffel.
Totodată, el a salutat faptul că guvernul face reforma de care era mare nevoie. În numele comunității de afaceri româno-germane Raffel a solicitat reducerea birocrației și concentrarea pe creșterea economică:
„Nu susținem taxa pe cifra de afaceri sau taxa pe stâlp, pentru că sunt taxe pe investiții. Este nevoie mai întâi de creștere economică și de profit, iar apoi se poate pune o taxă pe profit care să meargă la buget”.
Pachetele de reformă sunt tema zilei, a remarcat și Directorul General AHK România, Sebastian Metz, adăugând că mediul de afaceri va prelua o parte din sarcină, dar că trebuie să se vadă și o disponibilitate pentru reformă din partea administrației publice. „Mesajul meu este să se acorde mai multă atenție reformei, pentru a nu solicita prea mult economia privată. Având în vedere provocările existente la est și la vest, firmele trebuie lăsate să aibă resurse și profit, pentru a putea face investiții”.
Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, a fost de acord că statul și guvernul trebuie să asigure condiții pentru ca mediul privat să se dezvolte. Acesta a identificat trei cauze ale situației bugetare actuale: colectarea mult prea slabă a impozitelor, cheltuielile scăpate de sub control în multe domenii și investițiile ce nu mai pot fi susținute.
„Sunt acumulări care nu se pot corecta imediat și mecanisme complexe construite legislativ în ultimii ani, pe care nu le afli după două luni. Sigur, încercăm să identificăm toate excepțiile care au permis ca aceste acumulări negative să se facă într-o cantitate atât de mare”, a spus el.
În continuare, Jurca a anunțat intențiile guvernului de susținere a mediului privat: „Prin eventuale credite garantate de stat, companiile vor putea să-și ducă mai departe investiția, fiind prioritizate și eșalonate pe mai mulți ani. E al treilea pilon important de reformă, care sigur nu este ușor de realizat”.
Jurca a menționat și pregătirea unui pachet patru de mecanisme care să stimuleze economia și competitivitatea. Acesta va include mediul privat, care va trebui să compenseze lipsa fondurilor europene, ce nu vor mai fi așa de generoase pe viitor. În final, el a reiterat faptul ca administrația este conștientă de importanța mediului privat și a asigurat audiența că din partea actualului guvern va exista întotdeauna deschidere pentru găsirea de soluții la problemele industriei.
În acest context economic intern și internațional, industria auto încearcă să se adapteze și să reziste pe piață. La dezbaterea „În culisele industriei auto: Germania și România sub lupă”, participanții – Christian Rödl, CEO al Rödl & Partner, Dan Lăzărescu, directorul Centrului de inginerie Bosch din Cluj-Napoca și Andreas Lier, CEO BASF România – au analizat circumstanțele în care trebuie să se dezvolte industria auto în Germania și România, activitățile de cercetare -dezvoltare și potențialul de colaborare între Germani și România în acest domeniu.
În condițiile în care industria auto din Europa a stagnat în ultimii 10 ani, iar competiția cu China, care subvenționează industria, este tot mai mare, singura șansă pentru companii este inovarea. Este de așteptat ca producătorii germani de autovehicule electrice să vină cu automobile atrăgătoare, la costuri competitive. Provocarea uriașă a industriei auto europene este recalificarea dezvoltatorilor de software în dezvoltatori în cloud, întrucât noile mașini electrice vor avea capacitatea să se conecteze între ele în cloud și vor fi autonome. Pe partea de materiale are loc o substituire a metalului cu materiale plastice la fel de rezistente și se întrevede o dezvoltare a economiei circulare prin reciclarea bateriilor.
Una din concluziile discuției panel a fost faptul că Germania și România își vor menține relațiile bune de cooperare, deoarece există un mare potențial. “România vine cu volume mari de producție, cu dinamică și competență, în vreme ce Germania are avantajul tehnologic și creativitatea de a veni cu noi modele. Peneliștii au conchis că prin strânsă cooperare, această criză va putea fi depășită”, a transmis AHK.
