Reuters: Firmele chineze rămân active în Rusia, deși își asumă riscuri

China

Firmele chineze rămân în Rusia pentru moment, în ciuda unui exod ridicat al companiilor occidentale – deși se pregătesc pentru o incertitudine tot mai mare – dar trebuie să ia în considerare atitudinea Beijingului de a se abține de la a critica Moscova cu privire la invazia sa din Ucraina.

Chiar dacă Apple, Nike, Netflix, lanțul de modă H&M, Ford, Volkswagen sau BMW și multe alte companii occidentale au întrerupt sau întrerup afacerile în Rusia pe fondul unui val de sancțiuni și critici internaționale la adresa acțiunilor președintelui Vladimir Putin, firmele chineze până acum au rămas tăcute cu privire la operațiunile lor în Rusia.

Guvernul chinez, care a încheiat un acord de parteneriat „fără limite” cu Rusia cu doar câteva săptămâni înainte de invadarea Ucrainei din 24 februarie, a făcut resposabilă extinderea NATO pentru criză și a cerut discuții pentru a rezolva situația. Pe rețelele de socializare, publicul chinez a arătat un sprijin covârșitor pentru atacul Rusiei, pe care Moscova îl numește „operațiune specială”.

Gigantul chinez Didi Chuxing s-a confruntat cu oprobriul public în China săptămâna trecută, după ce a anunțat că se va retrage din Rusia, utilizatorii rețelelor de socializare acuzându-l că a cedat presiunii SUA asupra Moscovei. Ulterior, compania a anulat decizia fără a oferi o explicație.

Lenovo, cel mai mare producător mondial de PC-uri, a fost, de asemenea, supusă unor critici dure în China, atunci când un agent de știri local din Belarus a raportat, fără să spună de unde a obținut informațiile, că va înceta furnizarea produselor sale în Rusia.

Dar, dimensiunea relativ mică a pieței ruse, deși e cea mai mare țară din lume, însă slab populată, pentru firmele chineze le-ar face totuși mai ușor să-și schimbe orientarea și să se alăture rivalilor străini la plecare, mai ales că Moscova se confruntă cu colapsul economic din cauza sancțiunilor occidentale tot mai mari.

„Pentru majoritatea companiilor chineze, Rusia este o piață prea mică pentru ca afacerea să merite riscul de a fi tăiată de piețele dezvoltate sau de a fi sancționată”, a scris Dan Wang, analist pentru Gavenkal Dragonomics, într-o notă de cercetare.

Piața de smartphone-uri din Rusia, de exemplu, a totalizat 31 de milioane de unități anul trecut, sau doar o zecime din dimensiunea pieței interne a Chinei, prin comparație, potrivit firmei de cercetare IDC.

Optând să rămână în Rusia, companiile chineze pot fi în măsură să câștige cotă de piață. Dar pentru cât timp vor mai putea vinde acolo este o mare întrebare, având în vedere escaladarea sancțiunilor și restricțiile la export, au spus analiștii.

În domeniul smartphone-urilor, mărci chineze precum Xiaomi și Honor concurează cu liderul de piață Samsung și Apple pentru vânzări în Rusia, în timp ce producătorii de automobile chinezi precum Great Wall Motor și BYD au vizat și piața rusă în ultimii ani.

Acești producători chinezi de smartphone-uri folosesc cipuri concepute cel puțin parțial cu tehnologie de origine americană.

Acest lucru îi poate supune unor sancțiuni secundare împotriva Rusiei prin Regula privind produsele străine directe, care stipulează că produsele cu un anumit procent de tehnologie de origine americană nu pot fi livrate părților vizate fără o licență adecvată.

Huawei Technologies și Semiconductor Manufacturing International Corp (SMIC), două companii care produc tehnologii critice, cum ar fi cipuri și echipamente de rețea, sunt ele însele supuse restricțiilor din SUA și, de asemenea, se bazează pe tehnologiile de peste mări pentru a putea finaliza produsele finale.

„Companiile chineze vor trebui să emită judecăți intuitive și tehnice cu privire la probabilitatea ca produsele pe care le fabrică și intrările și fabricile aferente acestora să fie cuprinse de aceste reglementări complexe”, a spus Nathan Bush, care practică dreptul comercial și antitrust la DLA Piper din Singapore.

El a spus că firmele chineze probabil se opresc pentru a evalua vulnerabilitatea lanțului lor de aprovizionare, având în vedere natura „diabolic de complicată” a regulilor privind produsele străine directe.

Sursa foto: Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *