Sursa foto: Inquam Photos / George Calin
Nicușor Dan a contrazis toate pronosticurile și a câștigat alegerile prezidențiale, însă acum se confruntă cu o sarcină și mai dificilă: formarea unui guvern care să poată implementa măsuri dure de austeritate și de majorare a veniturilor, în ideea de a îmblânzi cel mai mare deficit fiscal din Europa, informează Reuters, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Victoria lui Nicușor Dan la alegerile de duminică a fost salutată de piețele financiare. Economiștii băncii JPMorgan au descris rezultatul alegerilor drept „retragerea de pe marginea prăpastiei” și au adăugat că o retrogradare a ratingului de țară, sub nivelul investment grade, pare acum mai puțin probabilă.
Cu toate acestea, Nicușor Dan trebuie acum să desemneze un prim-ministru care să conducă a doua cea mai mare economie din Europa Centrală și să reducă deficitul bugetar, care anul trecut a atins 9,3% din PIB, peste vârful din timpul pandemiei.
„Victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din România reduce tensiunile politice și sprijină alinierea cu UE. Însă reducerea deficitului fiscal, absorbția slabă a fondurilor europene și întârzierea reformelor rămân o provocare pentru autorități”, spune Brian Marly, analist la agenția de rating Scope.
Chiar dacă ponderea veniturilor guvernamentale în PIB-ul României este una din cele mai mici din blocul comunitar, Nicușor Dan a exclus varianta majorării taxelor înainte de votul de duminică și a spus că se va concentra pe accesarea fondurilor europene și reducerea risipei în sectorul public.
Tăierea salariilor și pensiilor ar putea declanșa critici, după ce măsurile destinate reducerii cheltuielilor la începutul anului au dus la proteste. Un nou guvern va trebui să includă cel puțin trei din cele patru partide pro-europene, în timp ce extrema dreaptă, care controlează o treime din locurile din Parlament, ar putea să organizeze proteste împotriva reducerilor bugetare.
Însă, având în vedere că următoarele alegeri sunt programate abia pentru 2028, noul guvern, care ar putea fi format în trei-patru săptămâni, are un oarecare spațiu de manevră.
Reacția piețelor financiare
Unii investitori sunt de părere că performanțele lui Nicușor Dan de a stabiliza situația financiară a Bucureștiului constituie un semnal promițător, în timp ce persoana aleasă pentru postul de prim-ministru, Ilie Bolojan, a calmat piețele.
Indicatorul JPMorgan privind expunerea la obligațiunile internaționale ale României a fost modificat la „marketweight” (valoarea acordată ratingului unui instrument cu venit fix dacă marja de credit este aliniată cu așteptările pieței) de la „underweight” (când investitorii sunt sfătuiți să-și reducă deținerile), iar în cazul bondurilor locale guvernamentale, la „overweight” (când analiștii cred că evoluția va fi mai bună în viitor) de la „marketweight”.
De asemenea, obligațiunile internaționale românești s-au apreciat cu până la trei cenți, iar leul românesc s-a apreciat cu peste 1%. Analiștii de la ING sunt de părere că principalul beneficiar ar urma să fie cursul de schimb, „noul prag urmând să fie cel de 5,05 lei pentru un euro”.
Însă, creșterea economică a României a încetinit treptat, iar Comisia Europeană se așteaptă la un deficit bugetar de 8,6% în acest an și unul de 8,4% în 2026, cu mult peste ținta Guvernului de la București, de 7%, prevăzută în planul pe șapte ani aprobat de UE. Comisia susține că, dacă va fi implementat corect, planul fiscal al României ar putea reduce semnificativ deficitul, însă datoria României va continua să crească.
România are în prezent cel mai mic rating de tip investment grade din partea S&P, Fitch și Moody’s, care au toate trei o perspectivă „negativă”.
La începutul acestei luni, S&P a avertizat că procesul de elaborare a politicilor în România va deveni mai fragmentat și mai puțin stabil în lunile următoare, indiferent de rezultatul alegerilor.
„După aprecierea inițială de după alegeri, credem că piața va dori să vadă mai multe acțiuni din partea guvernului pe partea fiscală pentru a contracara viziunile negative din partea agențiilor de rating”, a declarat economistul ING, Frantisek Taborsky.
