România a produs cu 15% mai mult vin în acest an, față de 2022 / Suntem al şaselea cel mai mare producător de vin din Europa

România a produs, în 2023, 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022 şi cu 4% mai mult decât media ultimilor 5 ani, consolidându-şi poziţia de al şaselea cel mai mare producător de vin din Europa, potrivit platformei Wines of Romania, care citează datele Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului (OIV), informează News.ro.

”Potrivit celor mai recente estimări oficiale ale Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului (OIV), 2023 a fost un an dificil pentru industria vinului cu o scădere a producţiei până la un nivel nemaiîntâlnit în ultimii 60 de ani”, conform datelor colectate de OIV şi analizate de Wines of Romania, platformă dedicată în exclusivitate promovării vinului românesc, care arată că printre puţinele ţări care au produs mai mult vin decât anul trecut se numără şi România, aceasta înregistrând a patra cea mai mare creştere a volumului.

Conform OIV, România a produs, în 2023, 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022 şi cu 4% mai mult decât media ultimilor 5 ani, consolidându-şi poziţia de al şaselea cel mai mare producător de vin din Europa. Creşteri de volume au mai înregistrat, pe plan global, Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, +8%) şi Germania (9 milioane hl, +1%), mai arată platforma.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Din cauza condiţiilor climatice, a secetei şi bolilor din vie, producţia de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă şi în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (-50%), Croaţia (-46%), Georgia (-28%), Spania (-19%), Italia (-13%) şi Moldova (-10%). În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acurateţe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate ţările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult: Uruguay şi Argentina au produs cu 29% mai puţin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%. Per total, producţia globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puţin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.

„Pentru România, ar putea reprezenta o oportunitate importantă, însă nu avem încă maturitatea, relaţiile din piaţă şi nivelul de organizare necesare pentru a profita de acest moment. Creşterea producţiei este, totuşi, o veste bună, deşi previzibilă. Avem încă suprafeţe mari care abia intră pe rod sau care se apropie de maturitate, apar mereu noi producători, producătorii existenţi îşi diversifică şi îşi rafinează oferta – într-un cuvânt, apar semnele de maturizare ale pieţe de vin din România, cel puţin din punct de vedere al producţiei”, spune Marinela Ardelean, expert în vin, co-organizator al festivalului de vin RO-WINE şi fondator al platformei WinesOfRomania.com.

Potrivit acesteia, în ceea ce priveşte consumul de vin, lucrurile stau diferit. Deşi pe piaţa internă, în ultimii 10-20 de ani, s-a dezvoltat o comunitate solidă de cunoscători şi consumatori avizaţi, industria mai are încă nevoie de dezvoltare.

„Vorbim despre readucerea vinului în rândul alimentelor, ca realitate, nu la nivel declarativ, şi despre o educare a consumatorului către moderaţie şi satisfacţie, despre paharul de vin de la masă, şi nu orice vin, ci unul de calitate, verificat şi conform, nu de vinul bunicului de la ţară”, a completat Marinela Ardelean.

Principala provocare, pentru acest an şi pentru anii care vor veni, rămâne deschiderea pieţelor externe. O asemenea scădere a producţiei globale poate reprezenta o oportunitate pentru România de a-şi redobândi statutul internaţional de ţară producătoare de vin.

„Spuneam, în urmă cu 10 ani, că văd România pe podiumul calităţii, alături de Franţa şi Spania, în 2036. Deşi lucrurile se mişcă mai încet decât speram, am în continuare încredere în vinul românesc, în soiurile autohtone şi în calitatea pe care o pot furniza producătorii români de vin”, a adăugat Marinela Ardelean.

În urma estimărilor OIV, Franţa a redevenit cel mai mare producător european de vin, cu 45,8 milioane de hectolitri, o cifră identică cu cea de anul trecut. Australia, o sursă populară de vin pentru pieţele europene, a pierdut peste o cincime din producţie din cauza precipitaţiilor abundente şi a inundaţiilor provocate de La Nina. În America de Sud, Chile, ţară cunoscută pentru raportul foarte bun între calitate şi preţ al vinurilor, a suferit din cauza incendiilor şi a secetei, în timp ce podgoriile din Argentina au fost afectate de grindină şi ger.