România deţine cea mai mare capacitate de rafinare a petrolului din Europa Centrală şi de Est şi infrastructură critică de descărcare / încărcare la mare. Ieşirea Lukoil din România ar putea însă să schimbe dinamica regională

România are cea mai mare capacitate de rafinare a ţiţeiului, dintre toţi vecinii, iar acest lucru ar trebui să se menţină, chiar şi în contextul vânzării activelor Lukoil, care include şi rafinăria Petrotel Ploieşti. Avantajul net în privinţa rafinării este extins şi în ceea ce priveşte alimentarea unei ţări fără ieşire portuară la mare, aşa cum este Republica Moldova, care este acum dependent de benzina şi motorina din România, după ce s-a deconectat de marfa rusească.

Capacitatea de prelucrare a țițeiului reprezintă un indicator esențial al securității energetice și al potențialului de export. Prin cele trei rafinării majore, România se poziționează ca lider detașat în Europa de Sud-Est, depășind cu mult cererea sa internă de carburanți.

Capacitatea totală de rafinare a României se ridică la aproximativ 12,5 milioane de tone pe an fiind asigurată de trei mari unități operaționale, plus o unitate specializată:

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Petromidia Năvodari (KMG): Cea mai mare, cu o capacitate de circa 5,0 milioane tone. Este vitală pentru exporturile maritime şi se aprovizionează cu ţiţei kazah.

Petrobrazi Ploiești (Petrom): Contribuie cu aproximativ 4,0 milioane tone, fiind un furnizor de bază pentru piața autohtonă. Se aprovizonează cu ţiţei din multiple surse, care vine pe mare, la Constanţa.

Petrotel Ploiești (Lukoil): 3,5 milioane tone. Se aprovizionează cu ţiţei din surse neprecizate. Poate fi chiar ţiţei rusesc de origine, care însă ajunge în Constanţa sub un alt `steag”.

Vega Ploiești (KMG): O rafinărie mai mică, specializată în produse de nișă, printer care şi bitum rutier.

Volumul de rafinare permite României nu doar să își acopere integral consumul, dar și să genereze un surplus de produse rafinate (benzină, motorină, combustibil de avion) necesar piețelor regionale. Ca aproape peste tot, marjele de rafinare sunt foarte mici, unele negative, însă rafinarea susţine marketingul (reţeaua de benzinării).

Față de țările vecine din Europa Centrală și de Sud-Est, România deține cel mai extins parc de rafinare funcțional – mai multe rafinării și un avantaj clar în ceea ce privește capacitatea absolută. Ungaria are o capacitate de 7,5 milioane tone anual, într-o singură rafinărie, Százhalombatta (MOL). Bulgaria are o capacitate de 7 milioane tone, tot într-o singură rafinărie, Burgas (Lukoil), Serbia deţine o capacitate de 5 milioane tone, tot într-o singură rafinărie (Pancevo (NIS-Gazprom). Ucraina nu mai are practic, din cauza războiului, o capacitate operaţională de rafinare. Moldova nu are deloc.

Prin cele trei rafinării, România poate procesa volume mari de țiței iar excedentul de produse petroliere face din România un furnizor critic pentru piețele fără acces la mare și fără capacități proprii de prelucrare, precum Republica Moldova. Foarte importantă este rafinăria Petromidia, care şi-a dezvoltat un terminal propriu de încărcare/descărcare la Marea Neagră, unde se face joncţiunea cu ţiţeiul ce vine din Caspica, apoi pleacă, în produse rafinate, către alte pieţe.

În ciuda acestui avantaj strategic, industria de rafinare a României este sub presiune, din cauza marjelor mici şi necesităţii de a se deconecta de furnizarea materiei prime din Rusia. Un adevărat şoc este presiunea vânzării în întregime a afacerii Lukoil (din pricina sancţiunilor americane). Termenul-limită 30 noiembrie a fost extins până în aprilie 2026 şi, până acum, nu există niciun demers concret din parte unui investitor care să preia afacerea locală a ruşilor desi intenţii declarative cu exista din partea ungurilor de la MOL şi unor companii din Golf. De precizat, dacă MOL cumpără Lukoil România, atunci ungurii aproape vor egala capacitatea noastră de rafinare şi se vor aproviziona direct de pe mare.

Mult mai delicată este situaţia Bulgariei şi Serbiei, care au câte o singură rafinărie, şi aceea rusească. Ambele ţări trebuie, împreună cu ruşii, să găsească cumpărători pentru aceste rafinării. La ei, aceasta chiar este o situaţie critică, întrucât orice vânzare trebuie să fie un succes, pentru ca aceste state să nu rămână fără capacitate proprie de rafinare, ceea ce echivalează cu un dezastru economic.