Sursa foto: Pixabay
România are cele mai slabe punctaje din Uniunea Europeană în materie de inovație și, deși majoritatea statelor membre au realizat progrese notabile din 2014 până în prezent, țara noastră a avut cea mai slabă evoluție.
România se regăsește abia în al patrulea grup de inovatori din UE, cei emergenți, care prezintă un nivel de performanță sub 70% din media europeană, arată raportul European Innovation Scoreboard 2021. Acest grup mai include Bulgaria, Croația, Ungaria, Letonia, Polonia și Slovacia. Pe ultimul loc în UE, România se află la 35,09% din valoarea medie a indicatorului de inovație, faţă de 31% în 2014.
Statele membre sunt clasificate în patru grupuri de performanță, pe baza scorurilor lor medii de performanță.
- Primul grup de lideri în inovare include patru state membre în care performanța depășește 125% din media UE. Liderii inovării sunt (în ordine alfabetică) Belgia, Danemarca, Finlanda și Suedia.
- Al doilea grup de inovatori puternici include șapte state membre cu o performanță cuprinsă între 100% și 125% din media UE. Austria, Estonia, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg și Olanda sunt inovatori puternici.
- Al treilea grup de inovatori moderați include nouă state membre în care performanța este între 70% și 100% din media UE. Cipru, Cehia, Grecia, Italia, Lituania, Malta, Portugalia, Slovenia și Spania aparțin acestui grup.
- Al patrulea grup de inovatori emergenți include șapte state membre care prezintă un nivel de performanță sub 70% din media UE. Acest grup include Bulgaria, Croația, Ungaria, Letonia, Polonia, România și Slovacia.
Avansul României, la coada UE
În medie, performanța de inovare a UE a crescut cu 12,5 puncte procentuale începând cu 2014, în special datorită creșterilor puternice ale performanței la următorii indicatori: penetrare a serviciilor de internet în bandă largă, cheltuieli de capital de risc și co-publicații științifice internaționale. Din 2014, performanța inovării a crescut în toate statele membre ale UE. Performanța a crescut cel mai mult în Cipru, Estonia, Grecia, Italia și Lituania.
România este și la coada avansului inovării, perfomanța țării crescând cu numai 4,1% între 2014 și 2021, cea mai slabă, chiar și comparativ cu cea a celorlalți inovatori emergenți. Spre comparație, trei state din aceeași grupă au raportat o creștere puternică a performanței, în timp, de peste 10 puncte procentuale, respectiv: Croația (21,5%), Polonia (14,6%) și Letonia (10,6%). Pentru Bulgaria, performanța a crescut cu 7,2%, și pentru Ungaria și Slovacia cu 5,9% puncte.
România este la coada clasamentului la inovare în resurse umane, iar perfomanța sa chiar a scăzut în perioada 2014-2021, cu 25,6%, a doua cea mai mare scădere după cea a Sloveniei. Sistemul de cercetare este cel mai puțin atractiv din UE, doar Bulgaria primind un calificativ mai slab. În materie de digitalizare, suntem pe antepenultimul loc din UE.
Dacă la performanța în finanțe suntem pe locul cinci de la coadă, în materie de investiții ale firmelor tot pe ultimul loc în UE ne regăsim, la fel ca la folosirea tehnologiei informației, inovatori, active intelectuale sau impactul asupra ocupării forței de muncă.
De-a lungul timpului, performanța României în materie de inovație a rămas slabă, comparativ cu cea a UE. Există câteva diferențe structurale care au condus la acest lucru.
De exemplu, deși România are o creștere economică anuală medie mai mare decât cea a UE, deși se nasc mai multe întreprinderi (% din total întreprinderi) sau fluxul net de investiții străine este mai mare, există și părți negative.
De exemplu, România are zero întreprinderi de top în domeniul cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare, în timp ce UE are peste 16. Procentul de inovatori, atât cu dezvoltare internă de produse sau de procese, cât și cel non-inovatori activi în domeniul inovației este mult sub nivelul UE. În schimb, România are mai mulți non-inovatori cu potențial de a inova decât UE, dar numărul celor care nu sunt dispuși să inoveze este chiar uriaș (56,6% în România versus 31,3% în UE). Indexul eco-inovării este de numai 57, în timp ce în UE este 100.
Punctele forte ale României sunt impactul vânzărilor, digitalizarea și sustenabilitatea mediului. Printre primii 3 indicatori se numără exporturile de mărfuri cu tehnologie medie și înaltă, penetrarea serviciilor de internet în bandă largă și cheltuielile de capital de risc. Creșteri recente ale performanței sunt observate pentru co-publicații științifice internaționale, cele mai citate publicații, doctoranzi străini, penetrare a serviciilor de internet în bandă largă și IMM-uri inovatoare care colaborează. Însă, după cum am subliniat anterior, România are o pondere mai mare de neinovatori fără dispoziție în a inova și prezintă scoruri sub medie la indicatorii referitori la schimbările climatice.