Rusia a exportat o cantitate record de gaze prin conducta Nord Stream în 2021

nord stream 2, gaze naturale, gazoduct, energie, rusia, germania, gazprom Sursa foto: Nord-Stream.com

Exporturile de gaze naturale ruseşti spre Germania via conducta Nord Stream au rămas în 2021 la nivelul record înregistrat în 2020, respectiv 59,2 miliarde metri cubi, a anunţat operatorul acestui gazoduct, consorţiul Nord Stream AG, informează agenția Reuters, citată de Agerpres.

“În 2021, 59,2 miliarde metri cubi de gaze naturale au fost transportate prin conducta Nord Stream către consumatorii din Europa. În consecinţă, conducta a fost încărcată la nivelul din 2020, când a fost atins cel mai ridicat nivel de la debutul operaţiunilor”, a precizat Nord Stream AG.

Operatorul a adăugat că de la punerea în funcţiune a conductei peste 441 miliarde metri cubi de gaze naturale ruseşti au fost livrate prin Nord Stream.

Analize Economedia

salariu, bani, lei
turcia, ankara, steag, flag, drapel, istanbul, alegeri
bani, lei, bancnote, cash, numerar
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda

Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente. Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Cantităţile de gaze livrate anul trecut prin Nord Stream au depăşit capacitatea nominală a conductei, de 55 de miliarde metri cubi pe an. Grupul rus Gazprom susţine că gazoductul poate transporta o cantitate mai mare de gaze decât cea nominală, graţie unor particularităţi tehnologice.

În ultima vreme, Occidentul a acuzat Rusia că îşi limitează exporturile de gaze spre Europa pentru a împinge în sus preţurile şi a pune presiune pe autorităţile de reglementare să aprobe conducta Nord Stream 2, acuzaţii respinse de Rusia şi Gazprom.

În luna septembrie a anului trecut, Gazprom a anunţat finalizarea lucrărilor de construcţie la gazoductul Nord Stream 2. Ulterior, prima dintre cele două linii ale conductei a fost umplută cu aşa-numitul “gaz tehnic”, în aşteptarea aprobărilor necesare din partea autorităţilor germane pentru a putea începe să vândă gaze naturale Europei.

Însă în luna noiembrie, autoritatea de reglementare în energie din Germania (Bundesnetzagentur), a anunţat că a decis să suspende procesul de autorizare a conductei Nord Stream 2, deoarece consorţiul cu sediul în Elveţia care stă în spatele acestui proiect (Nord Stream 2 AG) trebuie să înfiinţeze o companie în conformitate cu legislaţia germană pentru a putea obţine o autorizaţie de funcţionare.

Ulterior, preşedintele Bundesnetzagentur, Jochen Homann a anunţat că decizia de a autoriza deschiderea acestei conducte care face legătura între Rusia şi Germania “nu va fi luată în primul semestru din 2022”.

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell).

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: