Rușii de la Gazprom au propus Serbiei prelungirea acordului de furnizare a gazelor naturale, nu un nou contract, a anunțat președintele Aleksandar Vucic

Compania rusă Gazprom a oferit Serbiei o nouă prelungire a acordului de furnizare a gazelor naturale în locul unui nou contract pe termen lung, așa cum se aștepta, deoarece compania dorește să-și mențină influența în contextul incertitudinii care planează asupra producătorului de petrol și gaze NIS, sancționat de SUA, pe care îl controlează indirect, a declarat președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, transmite SeeNews.

În 2022, Serbia a semnat un acord pe trei ani cu Gazprom pentru livrarea a până la 2,2 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze naturale pe an. Contractul a expirat în mai, dar a fost prelungit până la sfârșitul lunii septembrie și, recent, până la sfârșitul lunii octombrie. Luna trecută, Dusan Bajatovic, directorul general al importatorului și distribuitorului de gaze de stat Srbijagas, a declarat că Serbia va semna în octombrie un nou acord pe trei ani cu Gazprom pentru livrarea anuală a 2,5 bcm de gaze.

Cu toate acestea, Gazprom a oferit Serbiei doar o altă prelungire, de data aceasta pentru o perioadă de două luni, până la 31 decembrie, a declarat Vucic sâmbătă într-un interviu televizat acordat Informer TV.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

„De ce până la Anul Nou? Logica este simplă și nu o voi ascunde, pentru că vor să ne spună: «Dacă începeți să naționalizați NIS sau orice altceva, putem opri furnizarea de gaz la 31 decembrie». Și acesta este un mesaj foarte, foarte rău pentru mine în toate sensurile”, a spus Vucic.

În ianuarie, Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat sancțiuni împotriva singurei rafinării din Serbia, NIS, din cauza proprietarilor ruși, ca parte a unui pachet mai amplu de restricții care vizează sectorul energetic rus, pe fondul războiului Moscovei împotriva Ucrainei. După opt amânări ale aplicării sancțiunilor, acestea au intrat în vigoare în cele din urmă pe 8 octombrie. Compania sârbă este deținută în proporție de 44,85% de Gazprom Neft, filiala petrolieră a Gazprom, în timp ce Intelligence, o companie cu sediul în Sankt Petersburg, controlată în ultimă instanță de Gazprom, deține o participație de 11,3%. Guvernul sârb deține 29,87% din NIS, iar restul aparține acționarilor mai mici.

Vucic a reiterat sâmbătă că SUA s-au oferit să amâne din nou sau chiar să ridice sancțiunile împotriva NIS dacă el ar fi fost de acord să naționalizeze proprietatea companiei, lucru pe care a spus că l-a refuzat. El a mai spus că se va întâlni luni, la Belgrad, cu Alexander Dyukov, președintele consiliului de administrație al Gazprom Neft, pentru a-i prezenta ideile sale de soluționare a crizei NIS, care, potrivit lui, sunt favorabile părții ruse, dar a menționat că nu este sigur dacă acestea vor fi acceptate.

Între timp, NIS a declarat duminică într-un comunicat de presă că consiliul său de administrație a ținut o ședință vineri, în cadrul căreia conducerea a prezentat un plan pentru a asigura continuarea activității companiei și punerea în aplicare a măsurilor menite să mențină securitatea socială a angajaților și să aprovizioneze piața până la rezolvarea situației cu sancțiunile, fără a oferi detalii suplimentare. După intrarea în vigoare a sancțiunilor, operatorul croat de conducte petroliere Janaf a declarat că nu va putea continua să execute contractul de furnizare a țițeiului cu NIS, care primește toate importurile de țiței prin Janaf. Vucic a declarat că rafinăria de petrol a NIS din Pancevo, singura din Serbia, poate continua să funcționeze doar până la 1 noiembrie fără noi aprovizionări cu țiței.

Serbia, candidată la aderarea la UE și aliat tradițional al Rusiei, s-a abținut până acum să impună sancțiuni Moscovei pentru războiul din Ucraina și a menținut relații la nivel înalt cu Kremlinul, atrăgând critici repetate din partea oficialilor UE. Țara depinde în mare măsură de gazul rusesc, iar Moscova controlează în ultimă instanță singura sa rafinărie, dar legăturile dintre cele două națiuni sunt mai profunde, cuprinzând istorie, cultură și aliniere politică comune. În special, Rusia susține poziția Belgradului față de Kosovo, care și-a declarat independența față de Serbia în 2008 – o mișcare pe care Moscova nu o recunoaște.

Vucic a declarat sâmbătă că reticența Serbiei de a impune sancțiuni Rusiei este singurul motiv pentru care țara sa nu este mai aproape de aderarea la UE. În cadrul turneului său în Balcanii de Vest, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, are programată o întâlnire cu Vucic miercuri.