Se înmulțesc tentativele de fraudă de tip spoofing. Atacatorii folosesc date care imită instituţii publice, precum DIICOT, ANAF, Poliţia Română sau BNR

Autorităţile avertizează românii cu privire la extinderea tentativelor de fraudă de tip spoofing în care atacatorii folosesc date care imită instituţii publice, precum DIICOT, ANAF, Poliţia Română sau BNR. DIICOT susine că scopul acestor atacuri este obţinerea de date personale, acces la conturi bancare sau transferuri frauduloase de bani. Cea mai importantă măsură pe care pot să o ia prima dată este să nu divulge informaţii personale la telefon și să verifice autenticitatea apelului şi adresa reală a site-ului sau expeditorului, potrivit News.ro.

De asemenea, DIICOT a explicat pe site-ul oficial, că infractorii sună sau trimit mesaje SMS/Email care par a proveni de la autorităţi, folosind un limbaj oficial, numere reale şi adrese de email falsificate.

Totodată, sunt invocate dosare penale, datorii fiscale sau verificări urgente, cerându-se date bancare, coduri de autentificare sau plăţi în conturi sub pretextul „verificării”.

Analize Economedia

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

„Instituţiile publice nu solicită niciodată informaţii confidenţiale prin telefon. Cetăţenii sunt sfătuiţi să nu ofere date personale, să nu acceseze linkuri din mesaje suspecte şi să verifice autenticitatea apelurilor prin contact direct cu instituţiile. Tentativele pot fi raportate la Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică”, menţionează DIICOT.

DIICOT precizează că atacatorii contactează victimele folosind un număr de telefon care pare a fi asociat cu o instituţie publică. În realitate, numărul afişat nu este cel real, ci este falsificat printr-o tehnică numită spoofing, care implică folosirea tehnologiei Voice over IP (VoIP) pentru a masca numărul real al apelantului, exploatând informaţiile de contact ale victimei fără acordul acesteia. Există instrumente online care facilitează astfel de atacuri, unele oferite contra cost. Totuşi, atacatorii pot crea propriile instrumente cu resurse limitate, ascunzându-şi numărul real şi afişând unul falsificat pentru a câştiga încrederea victimei.

Spoofind este o tehnică prin care infractorii falsifică informaţiile transmise în identificatorul apelantului (caller ID), astfel încât să apară pe ecranul victimei un număr oficial sau recunoscut — precum cel al unei instituţii publice.

Această tehnică le permite atacatorilor să câştige încrederea victimei (apelul pare autentic), să obţină date personale (CNP, coduri IBAN, parole, coduri de autentificare etc.), să convingă victima să facă plăţi sau transferuri de bani şi să obţină acces la conturi bancare sau alte servicii sensibile.

Dat fiind contextul, autorităţile le recomandă cetăţenilor să nu divulge informaţii personale la telefon – instituţiile publice nu solicită niciodată date sensibile prin apel telefonic, să verifice autenticitatea apelului sunând înapoi la numărul oficial al instituţiei (verificat pe site-ul real), să nu acceseze linkuri primite prin SMS sau email nesolicitat, să verifice adresa reală a site-ului sau expeditorului, să instaleze un antivirus, să folosească aplicaţii care detectează spoofing-ul şi să raporteze tentativa la DNSC.