Sursa foto: Pixabay
Seceta din acest an va afecta culturile de grâu, dar și pe cele de porumb, floarea-soarelui sau rapiță, spun agricultorii. Au fost luni problematice pentru agricultori, iar prognozele arată că România se va confrunta cu o perioadă secetoasă în continuare. Fermierii estimează diminuări semnificative de producție pentru culturile de toamnă, dar 2022 nu va fi un an la fel de dezastruos pentru agricultură ca 2020. Pe de altă parte, chiar dacă condițiile meteo sunt ceva mai bune acum, costurile legate de activitatea în agricultură sunt mult mai mari, iar războiul din Ucraina adaugă alte dificultăți în piață. Cu toate acestea, jucătorii din piață subliniază că România nu e în pericol să se confrunte cu deficit de produse sau hrană.
“Seceta e în acest moment o problemă pentru agricultură, cu siguranță, chiar dacă nu la nivelul din 2020”, spune Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR). “Pentru culturile de toamnă, efectele se văd deja, mai ales în Sud și în Moldova. Estimările noastre arată că vom avea până la 9 milioane de tone de grâu în acest an, poate chiar mai puțin. Situația depinde și de precipitațiile din perioada următoare. Anul trecut am avut 11,3 milioane de tone, în 2020 am avut sub 7 milioane de tone”, spune Cionga. “Contează mult dacă vor fi precipitații în mai, ceea ce va conta și pentru culturile de primăvară, care s-au semănat acum”, completează aceasta.
De vreme depinde ce se va întâmpla cu culturile de floarea soarelui, porumb, pentru soia, grâu și rapiță. “E un an în care avem nevoie foarte mare de oleaginoase, mai ales în contextul situației din Ucraina, care a dus la scăderea producției”, spune reprezentanta APPR.
“Nu cred că se pune problema aprovizionării, aici suntem de acord cu cei de la Ministerul Agriculturii, avem cereale, oleaginoase, dar prețurlire cel mai probabil au șanse să crească în continuare. Sunt țări care se cofruntă cu secetă severă, Brazilia, Argentina, așa că prețurile mondiale s-ar putea să fie ridicate”, a menționat Cristina Cionga.
Planurile privind un acord de liber schimb pentru produse din Ucraina vor avea, de asemenea efecte și astfel de măsuri se vor vedea în evoluția prețurilor sau chiar în unele blocaje logistice.
Secetă mai puțin severă decât în 2020, dar condiții financiare dure pentru agricultori
Prin suprafața arabilă pe care o are, România poate asigura mai mult decât hrana necesară populației țării, spun agricultorii, dar anul în curs va fi unul extrem de dificil. “Dacă în 2020, care a fost un an extrem de secetos, am reușit să producem suficient încât să nu se pună problema lipsei de alimente pentru populație, vom reuși și în acest an. Dar, având în vedere nivelul costurilor și randamentele așteptate, pentru fermieri va fi un an extrem de dificil”, spune Nina Gheorghiță, vicepreședinte al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), care administrează o fermă în Bărăgan.
Fermierii estimează diminuări semnificative de producție pentru culturile de toamnă, față de prognozele din aprilie.
“După o iarnă fără prea multă zăpadă, speram să recuperăm în primăvară. Dar e jumătatea lunii mai și nu vedem ploi. Culturile de toamnă intră în consum maxim de apă de la începutul lunii mai, așa că vor fi diminuări semnificative pentru culturile de toamnă, grâu, orz, rapiță”, spune Gheorghiță. E, de asemenea, foarte probabil, ca și culturile de primăvară să fie afectate.
Reprezentanta LAPAR spune că prognoze sunt greu de făcut în această perioadă și că evoluția culturilor va depinde și de cantitatea de precipitații din săptămânile următoare. “Am putea vorbi de scăderi de 15-20% față de ce estimam noi. Asta cu condiția să mai plouă”, spune Gheorghiță, care subliniază că totuși anul acesta nu se compară cu seceta din 2020., cel mai secetos an din ultimii 60. Dar… “Măcar la jumătatea pierderilor din 2020 vom fi”, estimează aceasta. “Există anumite zone din Moldova unde situația e mai gravă și comparabilă cu ce se întâmpla acum doi ani”, spune Gheorghiță.
Cu toate acestea, reprezentanta LAPAR subliniază că nu se pune problema ca populația să se confrunte cu deficit de produse, mai ales că statul are pârghii și posibilități de a constitui rezerve. Însă prețurile pe piețele internaționale vor crește, iar 2022 va fi un an dificil pentru fermierii români.
“Seceta nu e la nivelul din 2020, dar condițiile financiare sunt mult mai dificile. Eforturile financiare pentru a pregăti culturile următoare vor fi foarte mari. Costurile sunt mai mult decât duble la foarte multe inputuri, a crescut costul semințelor, îngrășămintelor”, amintește Gheorghiță.
Teme la care se adaugă războiul din Ucraina, cu consecințe semnificative în zona agro-alimentară, având în vedere pozițiile importante ale Rusiei și Ucrainei pe aceste piețe.
Înainte de război, livrările de grâu din Rusia şi Ucraina reprezentau aproape 30% din comerţul mondial, iar Ucraina este al patrulea exportator mondial de porumb şi al cincilea exportator de grâu, potrivit Departamentului de Stat al SUA, citate de CNN.
Prognoza meteo: sezon secetos
Potrivit prognozei de specialitate emise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 14 – 20 mai, există o serie de zone din România în care se înregistrează secetă pedologică moderată, puternică şi chiar extremă.
Rezerva de apă în cultura grâului de toamnă, pe profilul de sol 0-100 cm, se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute în Moldova şi Crişana, cea mai mare parte a Munteniei şi a Dobrogei, local în centrul, sudul şi estul Transilvaniei, sudul, centrul şi estul Olteniei, precum şi în nordul şi nord-vestul Banatului.
Gradul de aprovizionare cu apă al solului în stratul 0-20 cm, în cultura de porumb, se va situa în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, în unele zone, dar se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă) local în nordul, centrul şi estul Dobrogei, nordul şi nord-vestul Banatului, nordul, nord-estul, izolat sudul Moldovei, nordul, nord-estul şi sud-estul Munteniei, estul Transilvaniei, arată prognoza ANM.
Pe ansamblu, regimul hidro-temic din aer şi sol va fi favorabil desfăşurării în bune condiţii a proceselor de creştere şi dezvoltare, atât la culturile de câmp, cât şi la speciile pomi-viticole, în cea mai mare parte a ţării.
Anul agricol 2021-2022 prezintă “mai mulți factori de risc asociați”, inclusiv seceta
În februarie, ministrul Agriculturii Adrian Chesnoiu anunța că a solicitat, în cadrul discuțiilor din Consiliul Agricultură și Pescuit, implicarea Comisiei Europene pentru sprijinirea fermierilor afectați de secetă.
“Sunt necesare măsuri urgente, pentru că anul agricol 2021-2022 prezintă mai mulți factori de risc asociați și ei necesită răspuns la nivel european pentru toate cele 27 de state membre.
Derogarea privind plățile în avans este binevenită pentru fermierii români care s-au confruntat cu efectele deficitului de precipitații în ultimii doi ani și care continuă să afecteze producția agricolă din diferite regiuni. Însă, consider că sunt necesare măsuri pe termen mediu și lung pentru ca fermierii să facă față noilor provocări ale schimbărilor climatice, care le pot afecta grav veniturile.
Așa cum am subliniat și în cadrul dezbaterilor PNS, riscurile climatice nu mai trebuie neglijate și trebuie luate măsuri structurale, fapt confirmat astăzi și de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care a încurajat statele membre să susțină, prin noua Politică Agricolă Comună, participarea agricultorilor la instrumentele de gestionare a riscurilor, inclusiv posibilitatea de a aloca 3% din plățile directe pentru contribuția fermierului la aceste instrumente”, a transmis Chesnoiu.