Sursa foto: PwC România
Sistemele de rating pentru produse și servicii de larg consum au devenit, la nivel global, un instrument care influențează alegerile consumatorilor și practicile comerciale și au intrat de curând în vizorul autorităților de concurență pentru potențiale riscuri concurențiale, potrivit unei analize realizate de Sonia Voinescu, Avocat Senior Coordonator, D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România.
Cu toate că în România aceste sisteme nu sunt deocamdată adoptate pe scară largă și nu sunt recunoscute în mod formal de cadrul legislativ, acestea sunt deja o practică comună, în special în sectorul comerțului electronic și în industria bunurilor de larg consum (FMCG).
Autoritatea de Concurență din Franța – riscurile identificate
Potrivit analizei, în luna februarie 2024, Autoritatea de Concurență din Franța (”ACF” sau ”Autoritatea”) a realizat o investigație din oficiu, cu privire la examinarea problemelor concurențiale în sectorul sistemelor de rating.
În luna aprilie 2024, ACF a lansat o consultare publică la care au editorii/dezvoltatorii sistemelor de rating, companii ale căror produse sau servicii sunt supuse acestor sisteme de rating, precum și asociații de protecția consumatorului, organizații non-guvernamentale.
Astfel, în urma investigației derulate, în data de 9 ianuarie 2025, Autoritatea a emis Opinia 25-A-01 cu privire la sistemele de rating concepute pentru a informa consumatorii legat de caracteristicile de dezvoltare durabilă ale produselor și serviciilor de consum.
Analiza realiată Sonia Voinescu, a pornit de la opinia emisă de ACF și a identificat riscuri concurențiale care pot apărea în etapa de dezvoltare a sistemelor de rating și riscuri în faza de implementare.
Riscurile concurențiale ale sistemelor de rating în etapa de dezvoltare
Potrivit analizei, dezvoltarea unui sistem de rating presupune alegerea într-un mod corect și transparent a criteriilor de evaluare și stabilirea unor ponderi care să li se acorde. În caz contrar, rezultatele pot duce la avantaje neloiale sau pot induce în eroare consumatorul. Spre exemplu, în 2022, sistemul de etichetare Nutri-Score a fost eliminat de pe piața din România, prin decizia Autorității Naționale de Protecție a Consumatorului, din cauza modului în care sunt selectate și ponderate criteriile de evaluare. Între timp, la nivelul ANPC, s-a publicat un proiect de hotărâre prin care se va permite aderarea voluntară a comercianților la acest sistem de etichetare nutrițională.
De asemenea, ACF a semnalat îngrijorări cu privire la sistemele de rating create în comun de companii concurente, mai ales dacă majoritatea produselor din aceeași piață relevantă primesc ratinguri similare în mod nejustificat. Potrivit analizei, rezultatele ar trebui să se bazeze pe elemente obiective, și nu pe o colaborare între companiile care dețin o cotă semnificativă în piață.
Totodată, companiile care dezvoltă sisteme de rating trebuie să fie precaute cu privire la indicatorii folosiți pentru a evita să își avantajeze propriile produse sau servicii în detrimentul produselor concurente.
Riscuri concurențiale a sistemelor de rating în etapa de implementare
Conform analizei, prin furnizarea de informații simplificate cu privire la caracteristicile legate în special de durabilitate, sistemele de rating răspund anumitor așteptări ale consumatorilor și contribuie la stimularea concurenței pe piețele produselor sau serviciilor evaluate.
De asemenea, autoritatea de concurență a identificat câteva potențiale riscuri care împiedică dezvoltarea unui mediu concurențial normal.
Analiza arată că, problema accesului la bazele de date necesare dezvoltării și implementării unui sistem de rating ridică probleme potențiale din punct de vedere concurențial. Refuzul unei companii care deține o poziție dominantă de a oferi acces către bazele de date pe care le administrează ar putea fi considerat drept un abuz de poziție dominantă, dacă accesul la sursa respectivă de informație este esențial pentru desfășurarea activității dezvoltatorului de sisteme de rating.
În acest context, potrivit analizei, în urma consultării publice derulate, producătorii s-au arătat îngrijorați de posibilitatea ca acordarea unui rating nefavorabil produselor ce conțin substanțe pe care sistemul respectiv de rating le consideră dăunătoare sănătății sau mediului, conform criteriilor pe baza cărora sunt efectuate evaluările, să fie considerată practică de denigrare sancționată de legislația privind concurența neloială.
Totodată, altă practică identificată de către Autoritate constă în afișarea sau comunicarea rating-urilor doar pentru produse sau game de produse care obțin un rezultat favorabil.
Conform analizei, aceste practici pot apărea atunci când companiile care supun evaluării mai multe produse/game de produse aleg să afișeze doar rating-urile favorabil.
Astfel, este important ca algoritmii utilizați de serviciile de rating să nu permită coordonarea între potențiali concurenți în vederea eliminării afișării rating-ului unor produse care au rezultate slabe.
Pe de altă parte, impunerea sistemelor de rating partenerilor comerciali poate, în anumite cazuri, să ridice probleme concurențiale, în special dacă solicitantul deține o poziție dominantă pe piața în cauză.
Potrivit analizei, acestea s-ar întâmpla în cazul în care operatorul dominant pe piață solicită furnizorilor săi utilizarea unui sistem de rating care nu îndeplinește standardele necesare pentru a facilita o concurență efectivă, din cauza lipsei de transparență sau a metodei de evaluare. Riscurile sunt mai ridicate în sectoarele în care există un număr mare de sisteme de rating, cum ar fi cel al comercializării de produse DIY, unde majoritatea retailerilor își dezvoltă propriile sisteme de rating aplicabile partenerilor comerciali.
Într-un astfel de context, furnizorii riscă să fie nevoiți să își evalueze produsele în conformitate cu mai multe sisteme de rating, suportând costuri foarte ridicate pentru utilizarea lor.
