Sondaj BEI: Proporția firmelor românești care investesc a crescut la 78%, dar rămâne sub media UE de 86% / Ce bariere există în calea investițiilor

Proporția firmelor românești care investesc a crescut la 78%, dar rămâne sub media UE de 86%, arată sondajul realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) privind investițiile 2025 referitor la România.

În ceea ce privește motivele pentru care vor investi în următorii trei ani, 44% dintre firmele românești vor acorda prioritate extinderii capacității, ceea ce reprezintă un procent substanțial mai mare decât în UE (26% dintre firme).

Cu toate acestea, firmele românești manifestă o atitudine mai prudentă decât media UE în ceea ce privește mediul de operare, o proporție mai mare dintre firme anticipând o deteriorare a climatului economic, politic sau de reglementare.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Utilizarea mai multor tehnologii digitale avansate (48 % dintre firme) a crescut semnificativ în România și se situează acum la nivelul mediei UE. Aproximativ o treime dintre firme (30 %) utilizează în mod sistematic instrumente generative de IA pentru a îmbunătăți procesele, ușor sub media UE (37 %), dar în unele segmente, cum ar fi utilizarea instrumentelor de IA pentru marketing și vânzări, depășesc media UE.

Firmele românești expuse comerțului sunt preocupate în principal de respectarea reglementărilor și standardelor (54 %) și de schimbările recente în materie de vamă și tarife (51 %). Firmele românești își ajustează în mod proactiv lanțurile de aprovizionare pentru a crește reziliența. 41% dintre firmele românești investesc în urmărirea digitală, față de 18% în UE. 50% dintre importatorii români își diversifică lanțurile de aprovizionare, față de 19% în UE. Interesant este faptul că 17% dintre firmele românești reduc, de asemenea, ponderea importurilor.

Majoritatea firmelor românești au înregistrat pierderi din cauza schimbărilor climatice și investesc în mod proactiv în adaptare, 65 % dintre acestea luând măsuri pentru a face față riscurilor climatice fizice, comparativ cu 53 % dintre firmele din UE. Cu toate acestea, în România, numărul firmelor care au investit în reducerea emisiilor de carbon este mai mic decât media UE (54 % față de 65 %).

România depășește media UE în ceea ce privește egalitatea de gen în cadrul conducerii superioare.

Dinamica, nevoile și prioritățile investiționale

Proporția firmelor românești care investesc se situează la 78 % și, deși este în creștere, rămâne sub media UE de 86 %. Soldul celor care se așteaptă la o creștere a investițiilor (5 %) este în continuare pozitiv și similar cu cel al UE (4 %). Firmele din sectorul infrastructurii (18 %) și firmele mari (12 %) sunt cele mai susceptibile să anticipeze o creștere a investițiilor, în timp ce firmele din sectorul construcțiilor (-10 %), firmele din sectorul serviciilor (-3 %) și IMM-urile (-3 %) anticipează o scădere netă.

În termeni nete, firmele românești sunt pesimiste în ceea ce privește mediul politic și de reglementare și climatul economic general. Firmele românești sunt mai negative decât media UE în ceea ce privește climatul economic general, cu o valoare netă de -58% care anticipează o deteriorare, comparativ cu -30% pentru UE. Un model similar se conturează și în ceea ce privește climatul politic și de reglementare (-45% pentru România față de -22% pentru UE).

Firmele românești sunt, de asemenea, pesimiste în ceea ce privește perspectivele de afaceri din sectorul lor, cu o valoare netă de -14 % care se așteaptă la o deteriorare. Pe de altă parte, o mare parte dintre firmele românești intenționează să acorde prioritate extinderii capacității de producție ca motiv de investiție în următorii trei ani (44 % față de 26 % în cazul firmelor din UE).

Lanțurile valorice globale, schimbările climatice și inovarea

Aproape două treimi (64 %) dintre firmele românești sunt implicate în comerțul internațional (similar cu media UE de 66 %), procentul ajungând la 86 % în rândul producătorilor. Prin urmare, acestea sunt sensibile la riscurile geopolitice și tensiunile comerciale actuale.

La fel ca în întreaga UE, cel mai mare obstacol perceput în calea comerțului rămâne respectarea noilor reglementări, standarde sau certificări (54 % dintre firmele românești față de 59 % dintre firmele din UE). Jumătate dintre firmele care desfășoară activități comerciale internaționale (51 %) menționează modificările recente ale tarifelor vamale și tarifelor ca fiind un obstacol, în conformitate cu UE (48 %), în timp ce perturbările logistice și de transport afectează 48 % din totalul firmelor românești.

Firmele românești își adaptează în mod proactiv operațiunile internaționale, pentru a spori reziliența lanțului de aprovizionare. Cea mai mare schimbare făcută de importatorii români în strategia lor de aprovizionare este diversificarea sau creșterea numărului de țări din care importă. Jumătate (50%) fac acest lucru, ceea ce este semnificativ mai mult decât EIBIS 2024 (32%) și media actuală a UE (19%). Importatorii din România sunt de două ori mai predispuși decât media UE să-și fi redus ponderea bunurilor sau serviciilor importate (17% față de 7%). Printre firmele românești, o proporție semnificativă a investit în inventarierea digitală și urmărirea intrărilor ca schimbare a strategiei de aprovizionare (41% față de 18% pentru UE).

Firmele românești sunt mai predispuse să declare că se confruntă cu riscuri fizice generate de schimbările climatice (76% față de 68% în UE) și, de asemenea, o proporție mai mare dintre acestea declară că au luat măsuri pentru a-și spori reziliența la riscurile fizice generate de schimbările climatice (65% față de 53% în UE). Cu toate acestea, mai multe firme românești consideră tranziția către standarde și reglementări climatice mai stricte mai degrabă un risc decât o oportunitate. În EIBIS 2025, 35 % o consideră un risc, în timp ce doar 17 % o consideră o oportunitate (față de 27 % în UE).

În ceea ce privește măsurile specifice de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, aproape toate firmele românești (96%) au luat măsuri (față de media UE de 92%), iar cea mai frecventă măsură este reducerea la minimum a deșeurilor și reciclarea, în care au investit sau pe care au implementat-o 91% dintre firmele chestionate, urmată de investiții în eficiența energetică (68%). Cu toate acestea, firmele din România sunt mai puțin susceptibile decât cele din UE să fi efectuat audituri energetice în ultimii trei ani (43 % față de 56 %) sau să fi stabilit obiective pentru propriile emisii de gaze cu efect de seră (40 % față de 47 %).

În ceea ce privește inovarea, firmele românești sunt, în general, în linie cu UE. În ansamblu, 31% dintre firmele românești investesc în dezvoltarea sau introducerea de noi produse, procese sau servicii, comparativ cu 32% dintre firmele din UE și în linie cu EIBIS 2024 (28%). Întreprinderile românești sunt, în general, în linie cu cele din UE în ceea ce privește utilizarea mai multor tehnologii digitale în activitatea lor (48 % față de 51 %). Această proporție a crescut semnificativ de la EIBIS 2024 (de la 32 % la 48 %) și este deosebit de ridicată în cadrul întreprinderilor mari (60 %) și al întreprinderilor din sectorul serviciilor (56 %) și din sectorul manufacturier (54 %).

Adoptarea IA se răspândește rapid. Puțin mai puțin de o treime dintre firme (30 %) utilizează în mod sistematic instrumente generative de IA pentru a îmbunătăți procesele, sub media UE (37 %). În mod deosebit, 64 % dintre firmele românești care utilizează instrumente de IA o fac pentru marketing și vânzări (44 % pentru media UE), urmate de procesele interne (61 % față de 60 % în UE) și serviciile pentru clienți (46 % față de 31 % în UE).

Bariere în calea investițiilor

Barierele percepute în calea investițiilor rămân neschimbate față de EIBIS 2024, iar firmele românești împărtășesc aceleași preocupări ca și omologii lor din UE. Incertitudinea cu privire la viitor afectează cel mai mult firmele românești (88 % o consideră un obstacol, față de 83 % în UE). Aproximativ opt din zece firme românești sunt împiedicate de reglementările comerciale (75 %), în timp ce costurile energiei și reglementările pieței muncii sunt menționate de 70 %.

O proporție considerabilă de exportatori români se confruntă cu o piață UE fragmentată, deși provocarea este ceva mai puțin acută decât în restul UE. Puțin peste jumătate (54 %) afirmă că principalul lor produs sau serviciu trebuie să respecte cerințe de reglementare, standarde sau norme de protecție a consumatorilor diferențiate în statele membre ale UE, comparativ cu media UE de 62 %. Cu toate acestea, sarcina de reglementare pare grea pentru firmele românești, 27 % dintre acestea angajând peste 10 % din personalul lor pentru a evalua și a respecta cerințele de reglementare obligatorii sau voluntare, comparativ cu media UE de 11 %.

Accesul la finanțare și sprijinul politic

În comparație cu media UE, mai multe firme românești utilizează surse interne pentru a-și finanța investițiile (71 % față de 66 %). Cu toate acestea, ponderea investițiilor totale din surse externe este comparabilă cu cea din anul precedent (43 % față de 40 %) și în linie cu media UE (42 %).

Dintre firmele investitoare din România, o cincime (20 %) au accesat finanțare în condiții favorabile în ultimul exercițiu financiar, ușor peste media UE de 16 %. De remarcat că acest grup a avut o probabilitate de două ori mai mare decât media UE de a accesa granturi sau subvenții (15 % față de 7 %, respectiv).

În 2025, ponderea firmelor românești cu constrângeri financiare a rămas mai mare decât media UE (10,2% față de 6,1%). Firmele de construcții (14,3%) și IMM-urile (15,9%) au cele mai mari proporții de firme cu constrângeri financiare.

Egalitatea de gen în afaceri

Doar 13 % dintre întreprinderile din România raportează că cel puțin 50 % dintre proprietarii de întreprinderi sunt femei, în conformitate cu media UE. Cu toate acestea, proporția întreprinderilor în care femeile reprezintă cel puțin 40 % din conducerea superioară a întreprinderii a rămas constant ridicată de la EIBIS 2024 (40 %) și depășește semnificativ media UE de 25 %. Sectorul construcțiilor rămâne în urma celorlalte sectoare în această privință.