Industria electronică şi dependenţa Uniunii Europene (UE) de semiconductori sunt subiecte care preocupă, iar România a demarat proiecte la începutul crizei semiconductoarelor şi îşi propune să devină un jucător important în UE în acest domeniu, a declarat ministrul Economiei, Florin Spătaru, cu ocazia unei vizite pe care a efectuat-o la o unitate de producţie cu capital german, citat de Agerpres.
„Vizita pe care am făcut-o la compania de semiconductori Infineon din Warstein, Germania, este un argument suplimentar pentru atenţia pe care o acordăm pentru a stabili un ecosistem naţional adaptat industriei viitorului. Industria electronică şi dependenţa UE de semiconductori sunt subiecte care preocupă Uniunea Europeană. România a demarat proiecte la începutul crizei semiconductoarelor şi îşi propune să devină un jucător important în UE în acest domeniu. Ţara noastră are o tradiţie în semiconductori care a început încă din anii 1970-1980, prin urmare, există resurse din punct de vedere al capitalului uman. În România există deja companii active în acest domeniu cu capacităţi în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării. Compania germană Infineon Technologies este cea mai puternică companie de semiconductori din România şi dorim să discutăm despre creşterea în continuare a ecosistemului din ţara noastră, implicând Infineon, o companie de renume mondial”, a susţinut Spătaru.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, după turul fabricii de semiconductori, ministrul Florin Spătaru şi vicepreşedintele şi directorul general al Infineon Technologies România au discutat despre capacităţile deja dezvoltate în România, privind domeniul microelectronicii şi potenţialul său de dezvoltare ulterioară.
Ministrul Economiei, Florin Spătaru, împreună cu o echipă a Ministerului Economiei şi a Universităţii Politehnica Bucureşti au vizitat unitatea de producţie Infineon Warstein, una dintre locaţiile de producţie de top ale Infineon Technologies.
De la începutul anului 2022, ministerul de resort a pus la dispoziţia marilor companii din domeniu, fonduri în valoare de 500 de milioane de euro prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).