Start-up-urile care conturează viitorul agriculturii românești: IoT, agricultură de precizie și biotehnologie

Robot agricultura sursa Pixabay

Industria agriTECH din România a primit investiții de aproximativ 4 milioane de dolari, între anii 2018 și 2021, principalele tendințe pe care mizează companiile din domeniu fiind folosirea IoT în agricultură, micșorarea distanței dintre fermieri și consumatori, agricultura de precizie sau biotehnologia.

agriTECH este un domeniu mic în România, în materie de finanțare și programe pentru start-up-uri, dar există un interes în creștere în ultimii ani de a investi mai mult în acest sector, arată raportul Romanian Agrifood Tech Startups Overview, lansat în cadrul evenimentului Agrifood Innovation Summit 2021, care a reunit antreprenori, cercetători, profesori și reprezentanți ai sistemului public care susțin inovația în domeniul agroalimentar pentru a găsi tendințele care definesc viitorul industriei. Raportul, realizat de Impact Hub Bucharest și Activize în parteneriat cu EIT Food, Patria Bank, BASF și CBNagro.tech, include prima mapare a 50 de startupuri tech românești implicate în inovația industriei.

Potrivit documentului, interesul pentru industrie se reflectă și în activitatea fondurilor de investiții: în Europa, din 2019 și până în martie 2021 s-au desfășurat 654 de runde de finanțare pentru startupuri din agriTECH și agrifood, care însumează aproximativ 3,3 miliarde de dolari.

În România, aceleași domenii au primit între 2018 și 2021 aproximativ 4 milioane de dolari (prin 12 runde de investiții), împărțite astfel: 3 runde de tip pre-seed (circa 372.000 de dolari), 4 runde de tip seed (circa 446.000 de dolari), 3 runde de tip  Series A (circa 3 milioane de dolari) și 2 runde de investiții a căror valoare este confidențială.

Există din ce în ce mai mult programe care includ acest sector sub aripa lor, precum Innovation Labs, Commons Accel, Rubik Garage și Techcelerator, dar nu sunt multe programe specifice pentru acest sector (pot fi menționate doar inițiative precum AgriTech Hackathon, Empowering Women in Agrifood, AgTech TM. Pe lângă acestea, însă, încep să apară programe și organizații internaționale pe radar, precum Agro Innovation Lab, Food & Agri Tech Challenge, Rockstart AgriFood, Thrive Europe Challenge. De asemenea, ecosistemul poate beneficia și de fondurile de venture capital axate pe agrifood din Europa, precum Five Seasons Venture sau Rockstart AgriFood.

„Următoarea fază a ecosistemului ar fi să lucreze mai mult la punerea în legătură a ecosistemului startup-urilor tehnologice cu asociațiile și companiile tradiționale de agricultură, care au conexiuni și expertiză puternice în domeniu, facilitând astfel înțelegerea nevoilor clienților de către startup-uri, testarea produselor și creșterea pieței”, potrivit raportului.

Trenduri inovative în agrifood în România:

  1. IoT în agricultură

România era cunoscută ca fiind unul dintre producătorii de top de cereale, fructe și legume.

Investiția inițială în tehnologia IoT este una considerabilă, dar cu siguranță pe termen lung merită. Marii producători utilizează deja diverse dispozitive software și hardware pentru a minimiza risipa și a crește eficiența în toate ciclurile de producție. Tehnologia IoT implică de cele mai multe ori o colaborare continuă între ingineri electrici, dezvoltatori de software, designeri și agrotehnicieni, ceea ce face mai dificil pentru startup-uri să reunească toate aceste resurse pentru construirea produselor.

De exemplu, CBN Agro.tech construiește un produs IoT care amestecă hardware-ul cu software-ul pentru a ajuta proprietarii de silozuri și depozite să devină mai profitabili, evitând daunele și pierderea calității produselor lor.

  1. Micșorarea distanței dintre fermieri și consumatori

Sub lockdown, consumatorii au început să caute modalități alternative de a obține alimente. S-a observat la scară largă că în timpul pandemiei consumatorii au devenit mai dornici să cumpere direct de la producătorii și fermierii locali, spre deosebire de comercianții cu amănuntul, pe care îi frecventau de obicei. Această tendință, care nu ar fi putut fi posibilă fără tehnologia necesară, este o oportunitate de a accelera procesul de digitalizare în industrie și de a ajuta jucătorii mai mici să concureze online cu producătorii mai mari. Cu toate acestea, pentru ca această tendință să continue pe termen lung, mecanismele politice trebuie să continue să reducă efectiv distanța dintre consumatori și fermieri.

În România, micii fermieri de legume au reușit să-și digitalizeze afacerea cu ajutorul copiilor lor sau al rudelor mai tinere.

Câteva exemple sunt Legume Verzi, Fermierbun sau chiar Microgreens care au reușit să ajungă de la a fi grav afectați de restricțiile aplicate HoReCa, la consumatorul final prin parteneriatul cu alte companii aflate în aceeași situație și prin crearea de pachete speciale și servicii de livrare pentru noii lor clienți.

  1. Agricultura de precizie

Agricultura de precizie este un concept de management agricol care implică tehnologii bazate pe date, inclusiv sisteme de poziționare prin satelit precum GPS, teledetecție și Internet, pentru a gestiona culturile și a reduce utilizarea îngrășămintelor, pesticidelor și a apei. Tehnologiile agricole de precizie sunt încă scumpe și inaccesibile pentru majoritatea fermierilor, în special pentru cei mai mici. Pentru anumite tehnologii, fermierii mai mari au fost printre primii care au adoptat versiuni mai inteligente și mai precise ale mașinilor agricole, în timp ce fermierii mai mici au fost uneori mai ezitanți (sau incapabili) să facă investițiile necesare.

De exemplu, Enten Systems este o companie agriTECH activă în domeniul colectării și analizei de date, oferind fermierilor instrumentele esențiale necesare pentru a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la modul în care își pot gestiona cel mai bine culturile pentru a optimiza costurile și a crește randamentele.

  1. Biotehnologia

În România, domeniul biotehnologiei nu este foarte bine dezvoltat în afara cercetării. Există foarte puține programe de finanțare și nu există politici specifice pentru dezvoltarea și sprijinirea acestui domeniu, doar recent guvernul a adăugat câteva.

De remarcat sunt eforturile din cadrul USAMV (Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj Napoca) prin care s-au creat câteva spin-off-uri pe baza proiectelor de cercetare din universitate.

Cu toate acestea, există puține start-up-uri promițătoare. Unul dintre acestea este Pheely, un start-up de biotehnologie care, prin dezvoltarea de biotehnologii inovatoare alimentare, își propune să facă fezabilă comercializarea pe piața mondială a unui bio-autocolant antimicrobian care igienizează suprafața legumelor și fructelor cu coajă comestibilă. Scopul este de a convinge producătorii și distribuitorii de fructe și legume cu coajă comestibilă să își diferențieze produsele prin biotehnologia inovatoare pentru a spori satisfacția clienților finali.

  1. Nutriție și bunăstare

Schimbările în societate, obiceiurile oamenilor și varietatea de produse disponibile se alătură necesității de a păstra un stil de viață echilibrat. Nutriția este sectorul în care majoritatea oamenilor au început să caute ajutor profesional, astfel a apărut nevoia ca un prieten virtual specializat să ofere sfaturi oricând.

Combinația dintre medicină și tehnologie a făcut posibilă crearea de aplicații care se concentrează pe menținerea sănătății inimii, rezistența la impulsurile alimentare nesănătoase sau ghidarea părinților în privința alimentației copiilor (fie supraponderali, fie cu cerințe dietetice specifice) Există, de asemenea, un accent special pe produsele curate, chiar dacă luăm în considerare dietele vegane sau tradiționale.

Wello este o platformă de inteligență artificială în nutriție pentru copiii supraponderali, care pot schimba modul în care familiile înțeleg și se raportează la sănătatea lor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *