Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Un raport publicat marți de Fundația Friedrich Ebert arată că Bucureștiul este unul dintre orașele europene cu cea mai mare rată a mortalității asociate valurilor de căldură. Lipsa acțiunilor concrete din partea autorităților și un urbanism ostil accentuează efectele crizei climatice.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Un oraș fierbinte și haotic
„Mai mult de 50% din suprafața Bucureștiului este modificată antropic prin construcții, șosele, zone industriale și alte amenajări”, arată autorii studiului „Bucureștiul sub caniculă”. Fenomenul de „insulă de căldură urbană” face ca temperaturile în capitală să fie cu 5-6°C mai mari decât în zonele din jur.
Zonele centrale și cartierele cu puțină vegetație sunt cele mai afectate. „Temperatura la suprafață în luna iulie depășește constant 40°C în tot orașul”, în timp ce în apropierea parcurilor și lacurilor temperatura scade chiar și cu 7-8°C.
Canicula ucide în București
Potrivit unui studiu al Băncii Mondiale citat în raport, „Bucureștiul are cea mai ridicată rată a mortalității asociate cu căldura din toate orașele din centrul și estul Europei, fiind depășit doar de Istanbul”. Iar autorii subliniază clar: „Efectele crizei climatice ar trebui să fie o problemă fundamentală de sănătate publică.”
De ce nu avem încă o strategie?
Deși orașul are potențial – organizații active, comunități implicate, resurse mai mari decât alte localități – „administrația a amânat implementarea unor măsuri care să conducă la creșterea confortului termic în spațiile publice”.
Strategiile climatice există pe hârtie, dar „nu există expertiză în departamentele tehnice și suficientă resursă umană pe teren”. În plus, sectorizarea administrației din București „îngreunează demersurile instituțional-strategice” – chiar și atunci când toate sectoarele erau controlate de același partid.
Persoanele vulnerabile, lăsate de izbeliște
Unul dintre cele mai apăsătoare diagnostice din studiu privește grupurile vulnerabile: „Persoanele fără adăpost, muncitorii precari și cei cu venituri mici nu au mijloacele de a se proteja de efectele valurilor de căldură.”
„Pentru clasa de mijloc, există facilități: aer condiționat, textile adecvate, muncă în spații climatizate. Pentru alții, canicula este o amenințare reală.” Raportul oferă și exemple punctuale: acces limitat la apă, lipsa locuințelor adaptate, munci prestate în soare sau în spații fără ventilație.
Soluțiile există, dar nu sunt aplicate
Raportul vine cu propuneri concrete, multe inspirate din modele deja funcționale în Europa:
- Insule de răcoare în curțile școlilor sau instituțiilor;
- Utilizarea fântânilor urbane pentru răcorire;
- Transformarea parcărilor în păduri urbane (ex: Piața Constituției);
- Crearea de pajiști urbane cu costuri reduse și întreținere minimă;
- Valorificarea cursurilor de apă și a luciului de apă pentru răcirea naturală a orașului.
În plus, autorii cer implementarea unor politici de transport alternativ, regândirea urbanismului la scară umană și acces la fonduri europene prin mecanismele existente deja, precum Misiunea UE „100 de orașe neutre climatic”.
Concluzie: un oraș fierbinte și un stat rece
Bucureștiul fierbe la propriu vara, dar autoritățile reacționează cu indiferență birocratică. „În anul 2025, la nivelul Municipiului București nu este adoptată o strategie pentru schimbări climatice”, conchid autorii.
Criza climatică nu mai e o temă pentru viitor. Este o urgență urbană care lovește deja, mai ales în cei mai vulnerabili. Iar canicula – spre deosebire de politicieni – nu face pauză electorală.
Vrei să adaptăm articolul și pentru o ediție print sau să-l condensăm pentru un box de „ce trebuie să știi în 5 puncte”? Pot pregăti și o variantă mai analitică de opinie/editorial, dacă vrei să-l legi de politicile administrației locale actuale. (Sinteză studiului a fost realizată cu ChatGPT)
