Studiu: Cei mai mulți români cred că anul care a început va fi unul mai bun decât 2023, nivelul de optimism este în creștere/ Românii sunt îngrijorați de creșterea inflației, a dobânzilor și a șomajului, dar și de scăderea demografică

oameni romani aglomeratie strada bucuresti pipera plimbare corporatie angajati inquam octav sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Romanii se așteaptă ca anul 2024 să fie unul mai bun decât cel precedent, arată un studiu Ipsos. De altfel, aceasta este o tendință la nivel global.

Potrivit studiului, 70% dintre respondenți cred că 2024 va fi un mai bun decât 2023, ceea ce reprezintă o creștere cu 4 puncte procentuale (pp) față de sondajul anterior. În România nivelul de optimism față de 2024 a crescut cu 6 pp comparativ cu valul precedent, situându-se acum la 68%.

Mai mulți oameni cred că în 2024 inteligența artificială va duce la pierderea locurilor de muncă (64%), mai degrabă decât la crearea acestora (43%). Aceeași opinie se regăsește și în România (59% vs 29%).

Majoritatea respondenților la nivel mondial (59%) consideră că în 2024 vom lucra mai mult timp de la birou decât de acasă. În România, 50% dintre participanții la studiu îmbrățișează această opinie, indicând o polarizare a opiniilor.

Cum se vede 2023 prin ochii cetățenilor lumii

Anul 2023 a fost marcat de suprapunerea crizelor în diverse domenii, de la încălzirea globală și catastrofe naturale până la conflicte armate și inflație. În paralel, dezvoltarea inteligenței artificiale naște întrebări despre impactul asupra modului în care oamenii gândesc, trăiesc și muncesc. Cum se reflectă toate acestea în percepțiile cetățenilor din întreaga lume?

În medie, 70% dintre cetățeni afirmă că 2023 a fost un an prost pentru țara lor, iar 53% sunt de acord că a fost un an prost pentru ei și familiile lor. Ambele ponderi s-au îmbunătățit cu 3 pp față de studiul anterior, desfășurat la finele lui 2022, însă rămân peste nivelul înregistrat în perioada pre-pandemică.

Din cele 34 de țări incluse în studiu, 27 demonstrează îmbunătățiri față de valul anterior, la acest capitol. Trei sferturi dintre români (74%) cred că anul trecut a fost unul prost pentru țara lor, însă această pondere a scăzut cu 9 pp față de sondajul precedent, ceea ce indică semne de optimism.

Optimism în creștere pentru anul care a început

La nivel mondial, 70% dintre cetățeni cred că 2024 va fi un an mai bun decât a fost 2023 – o creștere cu 4 pp față de studiul anterior, unde nivelul de optimism se afla la valoarea minimă din ultima decadă.

Optimismul a crescut pe continentul nostru, în special în Suedia (+12 pp), Polonia, Spania, Marea Britanie (+11 pp, fiecare), ceea ce reflectă semnele de reviriment economic observate în Europa în cursul anului 2023. În România, nivelul de optimism a crescut cu o rată moderată (6 pp), mai apropiată de media globală.

În medie, 50% dintre respondenți se așteaptă ca economia globală să fie mai puternică în 2024 față de 2023 (o creștere cu 4 pp față de valul anterior al studiului), apropiindu-se de nivelurile înregistrate înainte de pandemie. În România, deși este majoritară ponderea celor care consideră că economia globală nu se va îmbunătăți în acest an (55%), se observă totuși o creștere cu 8 pp a nivelului de optimism pe această temă.

În raport cu locuitorii din statele Uniunii Europene incluse în studiu, românii sunt mai hotărâți să adopte rezoluții în acest an, pentru a face anumite lucruri pentru ei sau pentru alții (85% vs 67%).

Cum va evolua economia în 2024

70% dintre cetățenii intervievați la nivel global se așteaptă ca atât rata inflației cât și ratele dobânzilor să fie mai mari în 2024 față de 2023. Cu toate acestea, există semnale pozitive din partea consumatorilor, dată fiind scăderea acestor indicatori cu -5 pp, respectiv -4 pp față de studiul anterior.

Din cele 34 de țări incluse în studiu, 10 afișează o îmbunătățire cu cel puțin 10 pp a așteptărilor față de rata inflației, în special statele europene precum Polonia (30 pp), Suedia (25 pp), Ungaria (23 pp) sau Marea Britanie (17 pp).

În România, așteptările privind rata inflației sau rata dobânzilor nu diferă față de media globală cu mai mult de 1-2 pp, observându-se o îmbunătățire netă a optimismului la aceste capitole (12 pp, fiecare), prin comparație cu studiul precedent. Românii sunt însă mai îngrijorați cu privire la creșterea inflației în raport cu media țărilor din UE incluse în studiu (71% vs 63%).

Rata inflației și ratele dobânzilor s-ar putea dovedi a fi mai persistente decât ne așteptăm, ceea ce ar putea indică un progres lent. Conform unui alt studiu realizat de Ipsos anul trecut, 3 din 10 români sunt de părere că inflația nu va reveni niciodată la normal.

Inteligența Artificială și rețelele sociale în 2024

Opinia publică este polarizată cu privire la impactul inteligenței artificiale (AI), iar îngrijorările depășesc admirația față de această tehnologie.  Partea bună a lucrurilor este că 56% dintre respondenți se așteaptă ca doctorii să folosească AI în mod frecvent (în creștere cu 18 pp față de 2019), iar 43% se așteaptă ca AI să contribuie la crearea de noi locuri de muncă. La polul opus, 64% dintre cetățenii intervievați la nivel global cred că utilizarea AI va duce la pierderea multor locuri de muncă noi.

Echilibrul dintre îngrijorare și admirație variază în funcție de țară. În România, opinia majoritară este că inteligența artificială va elimina noi locuri de muncă (59%), mai degrabă decât să ajute la crearea lor (29%).

Pe plan mondial, 41% dintre respondenți declară că e probabil să utilizeze rețelele sociale într-o măsură mai redusă. Observăm o creștere semnificativă a acestui indicator față de 2019, cu 13 pp, în contextul cercetărilor care asociază utilizarea reţelelelor sociale și problemele de sănătate mintală. Pe de altă parte, o pondere de 49% dintre persoanele intervievate declară că e puțin probabil să folosească rețelele sociale într-o măsură mai redusă în 2024, ceea ce indică sentimente polarizante cu privire la beneficiile și riscurile utilizării Social Media. În România, majoritatea respondenților (55%) vor continuă să utilizeze rețelele sociale cel puțin la fel cum o fac în prezent.

Raportat la media țărilor UE incluse în studiu, românii sunt mai puțin îngrijorați cu privire la scurgerea pe internet a datelor personale (41% vs 49%) și mai convinși că evoluția inteligenței artificiale va face ca roboții să arate, să gândească și să vorbească la fel ca oamenii (48% vs 41%).

Ce cred oamenii despre o victorie a lui Trump și despre încheierea războiului din Ucraina în acest an

Există multă incertitudine cu privire la ce va aduce anul 2024 pe plan geo-politic. La nivel mondial, 35% dintre participanții la studiu cred că Donald Trump va fi reales președinte al Statelor Unite, în timp ce 47% susțin contrariul. Aproape jumătate dintre respondenții din India, China sau Turcia consideră probabil că Trump va fi reales, față de doar o treime dintre americani.

Europenii sunt ceva mai sceptici la acest capitol, date fiind potențialele consecințe asupra modului de funcționare a NATO. În țări precum Portugalia, Polonia, Germania, Olanda sau România, jumătate dintre respondenți consideră puțin probabilă desemnarea lui Trump că președinte al SUA în 2024.

Pe de altă parte, 1 din 3 cetățeni ai lumii (31%) se așteaptă ca războiul din Ucraina să se încheie în 2024 – o pondere mai redusă față de studiul anterior (9 pp). Pesimismul (sau poate realismul) cu privire la încheierea războiului în acest an se manifestă mai puternic în țările europene, comparativ cu valul anterior: Suedia (-25 pp), Polonia (-18 pp), Spania (-17 pp), Olanda (-16 pp), Germania (-14 pp), Franța (-13pp) sau România (-11 pp).

Ce schimbări vor avea loc în societate

Studiul Ipsos mai arată că 71% dintre respondenții la nivel global se așteaptă la o creștere a migrației către țara lor, în contextul conflictelor militare și a agravării fenomenelor de mediu. 66% dintre români susțin această afirmație, având în vedere creșterea de la an la an a numărului lucrătorilor străini admiși pe piața forței de muncă.

Pe plan mondial, 59% dintre cetățeni se așteaptă ca în 2024 angajații din birouri să lucreze mai mult timp de la birou decât de acasă. 50% dintre români susțin această afirmație.

Doar 1 din 3 cetățeni ai lumii (35%) consideră că în 2024 oamenii din țara lor vor deveni mai toleranți unii cu alții. Deși ponderea pentru România (25%) se situează sub media globală, este încurajator că nivelul de optimism pe această temă este în creștere (+8 pp), la începutul unui an electoral care e posibil să scoată la lumină gradul ridicat de polarizare din societatea noastră.

Prin comparație cu media statelor din UE incluse în studiu, românii sunt mai convinși că în cursul acestui an populația țării noastre se va reduce (70% vs 45%) și arată mai mult optimism cu privire la egalitatea salariilor între femei și bărbați, pentru aceeași muncă (47% vs 35%). În același timp, comparativ cu toate celelalte țări la nivel mondial, românii sunt cei mai sceptici cu privire la șansele de a câștiga mai multe medalii la Jocurile Olimpice de vară, față de ediția precedentă (25% vs 47%, la nivel mondial).

La fel ca în ediția precedentă, românii își mențin îngrijorările pe planul imediat (creșterea inflației și a ratelor dobânzilor, scăderea demografică), fiind mai puțin preocupați de schimbările climatice sau expunerea pe internet a datelor personale. În același timp, sunt încurajatoare creșterea nivelului de optimism față de ce poate aduce anul 2024 și așteptarea (chiar dacă în rândul unui număr redus dintre conaționalii noștri) că vom deveni mai toleranți unii cu alții,

spune Dorian Cazacu, Senior Client Director la Ipsos România.

Despre studiu

Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în 34 de țări, în perioada 20 octombrie – 3 noiembrie 2023, în rândul a 25.292 adulți cu vârste cuprinse între 18 și 74 ani în Statele Unite, Canada, Malaezia, Noua Zeelandă, Africa de Sud și Turcia, 20-74 ani în Thailanda, 21-74 ani în Indonezia și Singapore și respectiv 16-74 ani în celelalte țări (inclusiv România). Diferențele față de studiile anterioare sunt exprimate în mărime absolută, sub forma punctelor procentuale (pp). De exemplu, diferenţa de la 65% la 70% înseamnă o creştere cu 5 pp.

 

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Comentarii

  1. Daca ar stii romanii si pe ce criterii sunt facute aceste afirmatii… ‘Efectul de Turma’ <– 'Stochastic Method' sau cea mai buna explicatie pt. 'Fake it until you make it'.

    Pe romaneste : Aceste 'Statistici' induc la randul lor un 'efect de turma' ce declanseaza oamenii sa le creada si, astfel, sa le adevereasca…

    Problema e : Ce faci cand publicatii elitiste, clar 'de dreapta'(Conservator, 'Doamne Ajuta', 'Hail Satan') a la 'The Economist' promoveaza prin modul subtil de-a scrie cretinopati ca Donald Trump ? Vad doar acest aspect de minim ceva ani. (trebuie doar sa te uiti cine sunt detinatorii astor de publicatii si sa stii destula istorie ca sa fie limpede)

    Voi Media, aveti o responsabilitate inimaginabila, voi creati 'Story Line'-ul pe care il traim mai tarziu… Alta problema fiind ca si voi sunteti 'Bias'-ati ca Baiazid si cu destule corigente.

  2. Nu știu ce fumează optimiștii acestei țări, dar e material bun.
    In realitate căderea economiei nici nu a inceput. Să vedeți cum vor dispărea 50% din proiecte și cum se va concedia lumea la greu. Bani din PNRR nu vor mai fi și în următorii 10 ani se va degrada tot ce s-a construit din 2000 până în 2023.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *