Într-o economie marcată de crize repetate, incertitudini politice și turbulențe globale, doar o mică „bulă” din peisajul de afaceri al României a reușit să nu simtă criza, indiferent de condițiile macroeconomice. Care (le) este secretul? Arată o analiză .
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Cifrele care vorbesc de la sine
Nu trebuie să fii matematician ca să înțelegi cât de puține companii din România sunt cu adevărat performante pe termen lung și reușesc să aibă un șir neîntrerupt de victorii. Aceasta este filosofia din spatele studiului Termene Winning Streak, primul studiu realizat de Termene Business Hub.
Iată, pe scurt, și cifrele care susțin acest proiect:
Sunt peste 830.000 de firme care au depus bilanțul pentru anul 2024. Dintre acestea, sunt mai puțin de 25.000 de care au avut afaceri peste 10 milioane de lei (2 milioane de euro).
Doar jumătate dintre ele, adică aproximativ 12.500 de companii au reușit să se afle pe creștere în fiecare din ultimii 5 ani și să înregistreze permanent profit.
Mai puțin de jumătate din ele, adică 4.875, au reușit să crească în fiecare din ultimii 7 ani, iar un sfert dintre acestea, adică 1.235, au crescut în fiecare din ultimii 10 ani.
Iar dintre acestea, doar puțin peste o zecime, adică 145 de companii, au reușit performanța de a fi profitabile și de a-și crește afacerile în fiecare an pentru care există informații disponibile în baza de date a Termene.ro, iar la finalul lui 2024 să fi ajuns la afaceri de cel puțin 10 milioane de lei.
O precizare metodologică: Datele erau disponibile la jumătatea lunii august 2025. În contextul în care vor apărea noi companii care și-au publicat datele financiare și care se încadrează în lista Termene Winning Streak vom fi bucuroși să le includem.
Practic, companiile incluse în studiu reprezintă mai puțin de 0,02% din totalul universului de companii active. Mai clar spus, 1 din mai mult de 5.500 de companii se califică în acest studiu exclusivist. Această serie de filtre extrem de selective scoate în evidență un lucru esențial: reziliența și performanța pe termen lung reprezintă mai degrabă excepții, chiar și în rândul firmelor mature.
O poveste despre evoluție
Privită în ansamblu, evoluția ponderii acestor companii în economia națională spune o poveste despre evoluție.
În 2008, aceste companii reprezentau doar 0,7% din cifra de afaceri totală a companiilor din România. În 2024, ponderea lor a ajuns aproape de 2,2%, crescându-și influența. Momentele de vârf ale influenței acestor companii coincid, paradoxal, cu perioadele de maximă incertitudine economică: 2020, anul pandemiei, când au atins 2,1% din cifra de afaceri națională, și 2024, când au depășit acest nivel după o scădere temporară în 2022-2023.
Evoluția ponderii în ceea ce privește angajații prezintă o traiectorie mai stabilă, crescând constant de la 0,5% în 2008 la 1,5% în 2024. Această sugerează o strategie de dezvoltare sănătoasă, bazată pe creștere sustenabilă și investiții permanente în resursa umană. Contrastul cu volatilitatea din alte sectoare ale economiei este semnificativ, demonstrând că stabilitatea și viziunea pe termen lung pot genera rezultate superioare speculațiilor.
Cel mai spectaculos indicator rămâne însă evoluția ponderii în profitul net total înregistrat de companiile din România. De la valoarea modestă de 0,4% în 2008, companiile performante au ajuns să genereze aproape 1,9% din profitul în 2024, după ce a depășit 2% în aproape fiecare an în perioada 2015-2020, primul an de pandemie marcând recordul de până acum, de aproape 2,3%. Această capacitate de a menține profitabilitatea ridicată în perioade de criză demonstrează nu doar eficiența operațională, ci și agilitatea strategică a acestor organizații.
Triumful antreprenorului român
Prima surpriză a acestei analize vine din structura de proprietate.
Trei sferturi dintre companii – adică 110 – sunt deținute de antreprenori români. O dominație clară, care confirmă că inițiativa privată locală poate atinge standarde internaționale, în ciuda provocărilor din mediul de afaceri.
Investitorii străini ocupă locul secund, cu mai puțin de o cincime din total, adică 24 de companii, o dovadă că multinaționalele care au ales să se angajeze pe termen lung în România au fost recompensate pentru persistența și adaptabilitatea lor la condițiile locale.
În schimb, sunt doar zece companii de stat, majoritatea fiind active în domeniul utilităților publice, unde dețin poziții de monopol natural. Această proporție redusă ridică întrebări despre eficiența managementului public versus privat în generarea performanțelor sustenabile.
O transformare financiară spectaculoasă
Evoluția indicatorilor financiari cumulați arată amploarea transformării suferite de aceste companii în 17 ani. Cifra de afaceri cumulată a crescut spectaculos, de la 5,9 miliarde de lei în 2008 la 56,6 miliarde de lei în 2024. Această multiplicare de aproape zece ori corespunde unei rate de creștere anuale compusă (CAGR) de aproximativ 15%, peste randamentele multor indici bursieri globali în această perioadă.
Profitul net cumulat prezintă o evoluție și mai dramatică, crescând de la 185 de milioane de lei în 2008 la 4,2 miliarde de lei în 2024. Această multiplicare cu factor de circa 22 de ori se traduce într-o rată de creștere anuală (CAGR) de aproximativ 21%, demonstrând nu doar capacitatea de generare a veniturilor, ci și eficiența crescândă în managementul costurilor și optimizarea operațiunilor.
Numărul de angajați a evoluat într-un ritm mai moderat, dar constant, de la puțin peste 21.000 persoane în 2008 la mai mult de 60.000 în 2024. Această triplare înseamnă că aceste companii au creat aproape 40.000 de noi locuri de muncă într-o perioadă când multe alte sectoare ale economiei românești se confruntau cu reduceri de personal.
Creatorii de valoare
Profiturile cumulate pe întreaga perioadă 2008-2024 reprezintă una dintre dimensiunile valorii generate de aceste companii și oferă o perspectivă clară asupra performanțelor financiare.
Chiar dacă nu este cea mai mare companie din punctul de vedere al afacerilor, Dedeman se impune ca cel mai mare creator de bogăție din economia privată românească, acumulând profituri nete de 13,95 miliarde de lei pe parcursul celor 18 ani. Această valoare extraordinară demonstrează puterea modelului de business al companiei fondate de frații Dragoș și Adrian Pavăl.
Kaufland România ocupă locul secund cu profituri cumulate de 9,82 miliarde de lei, confirmând dominația retailului modern în generarea de valoare pe termen lung. Împreună, aceste două companii reprezintă aproximativ jumătate din totalul profiturilor generate de întreg grupul de 145 de companii.
Clasamentul continuă cu Alliance Healthcare România cu 1,31 miliarde lei, Fan Courier Express cu 1,24 miliarde lei, IBM România cu 1,10 miliarde lei și Bilka Steel cu 981 de milioane lei. Aceste șase companii au generat împreună jumătate din total – 28,4 miliarde lei, o concentrare remarcabilă care evidențiază diferențele de performanță chiar și în cadrul acestei categorii selecte. În timp ce primele 20 de companii au generat anual profituri măsurate în sute de milioane sau miliarde de lei, majoritatea celorlalte se situează în segmentul zecilor de milioane de lei. Această concentrare reflectă puterea modelelor de business scalabile, dar și capacitatea unor antreprenori vizionari de a construi întreprinderi cu impact economic masiv.
Fenomenele extreme ale performanței
Chiar și în cadrul acestei selecții exclusiviste de companii există nume care se detașează prin performanțe excepționale. Astfel, doar 28 de companii din cele 145 au reușit să crească cu cel puțin 5% în fiecare an din perioada analizată, reprezentând mai puțin de o cincime din total. Această subcategorie include nume precum MSG Systems România, cu o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de aproape 50% pentru cifra de afaceri, sau Autonom Services, cu 35% creștere anuală.
Categoria ultra-selectă a companiilor care au crescut cu minimum 10% în fiecare an este formată din doar patru entități: Autonom Services, Bistri-Vet, Pharmaplus și Li.Com. Aceste companii reprezintă mai puțin de 3% din total, demonstrând că performanța extremă este un fenomen rar chiar și în rândul celor mai performante organizații.
Citește analiza integral pe Termene.ro.