Salariul minim din România este foarte scăzut, raportat la nevoile salariaţilor şi familiilor lor, dar și prin comparație cu celelalte țări membre ale Uniunii Europene. În acest context, politica salariului minim ar trebui în mod normal să facă parte dintr-o viziune mai amplă care să vizeze bunăstarea generală a populaţiei şi nu strict creşterea veniturilor, reiese dintr-un studiu realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România și citat de Agerpres.
“Comparativ cu celelalte ţări membre UE, salariul minim din România este foarte scăzut, atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori. Faţă de nevoile salariaţilor şi familiilor lor, salariul minim din România este de asemenea foarte scăzut. Ținând cont de decalajele în continuare foarte mari faţă de celelalte ţări şi de situaţia materială foarte precară a atât de multor salariaţi, salariul minim ar trebui să fie un subiect major de dezbatere. La prima vedere aşa şi este, existând un oarecare ritual public anual de fiecare dată când se pune problema creşterii salariului minim”, notează autorii studiului, prezentat în cadrul unui eveniment online. Potrivit cercetării, “nu vorbim însă de o dezbatere propriu-zisă”.
“Istoria recentă a salariului minim din România e punctată de decizii discreţionare ale Guvernului, care au fost iniţial criticate şi, începând cu sfârşitul lui 2019, susţinute de pe poziţii dogmatice, în vădit dezacord cu realitatea socială şi economică. Miturile despre salariul minim prezentate în acest studiu se bucură de o largă circulaţie în spaţiul public şi în ultimii doi ani au servit ca bază pentru fundamentarea politicii salariului minim. Aparent paradoxal, ţara cu unul dintre cele mai mici salarii minime şi unul dintre cele mai scăzute niveluri de trai din Uniunea Europeană pare să fie prinsă complet în ofsaid de dezbaterea europeană”, mai susţin autorii studiului.
Toate ţările din Europa Centrală şi de Est au înregistrat creşteri majore ale salariului minim în ultimul deceniu, în timp ce state ca Germania sau Marea Britanie au făcut paşi istorici fie prin introducerea unui salariu minim la nivel naţional, fie prin încercarea de racordare a acestuia la costul vieţii, mai arată raportul. Potrivit specialiştilor, în România faza de creştere a salariului minim începută la mijlocul anilor 2010 pare să se fi încheiat. Cu o creştere relativ modestă în 2020 şi o îngheţare a salariului minim în termeni reali în 2021, România se confruntă deja cu decalaje salariale în creştere nu doar faţă de multe ţări occidentale, ci şi faţă de ţările vecine.
“Deşi Legea 174/2020 prevede explicit ca fundamentarea politicii salariului minim să se facă în funcţie de coşul minim de consum pentru un trai decent, autorităţile au ignorat până acum această obligaţie legală în favoarea unor argumente fără temei empiric şi în dezacord total cu direcţia în care se îndreaptă lucrurile la nivel european. Politica salariului minim din România rămâne ferm ancorată într-o gândire fabulatorie, potrivit căreia creşterea salariului minim produce automat inflaţie, şomaj şi muncă la negru, ducând firmele la pierzanie şi afectând iremediabil poziţia internaţională a ţării”, se mai precizează în raport.
“Coşul minim de consum pentru un trai decent ar trebui să fie elementul principal de fundamentare a politicii salariului minim. Sarcina principală ar trebui să fie asumarea unui termen ferm pentru ca salariul minim să ajungă la nivelul valorii coşului minim – altfel spus, un termen ferm pentru ca munca salariată să poată asigura un trai minim decent. Vorbim de ceva ce s-ar putea întâmpla peste două generaţii sau în decurs de un deceniu? Istoria recentă ne arată că un orizont de timp palpabil e o opţiune reală. În orice caz, decizia este politică şi trebuie să fie fundamentată democratic, ceea ce înseamnă că negocierile colective şi procesul electoral trebuie să joace un rol major”, se mai precizează în raport.
“Fiindcă vorbim de o strategie de politică publică pe termen mediu, politica salariului minim ar trebui corelată cu politici complementare, care pot reduce în mod considerabil presiunea asupra salariului minim. E vorba, pe de o parte, de măsuri de creştere a veniturilor gospodăriilor; creşterea alocaţiilor pentru copii este un exemplu foarte bun în acest sens, ea jucând în ultimii doi ani un rol esenţial în menţinerea la un nivel relativ constant a distanţei dintre valoarea salariului minim şi costului unui trai decent în ciuda evoluţiei comparativ modeste a salariului minim. Pe de altă parte, şi mult mai important, ar trebui să vorbim de măsuri ce ţin de îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi a accesului la locuire”, se mai spune în raport
Potrivit autorilor analizei, oferirea unor servicii publice de calitate şi implementarea unei strategii naţionale care să vizeze locuinţe de calitate şi accesibile pentru populaţie în general ar reduce considerabil decalajul dintre cheltuielile necesare pentru un trai decent şi mijloacele financiare directe pe care oamenii le au la dispoziţie.
Fundaţia Friedrich Ebert România a organizat miercuri un eveniment online pe tema salariului minim, prilejuit de lansarea studiului “Salariul minim şi traiul minim decent. De la mituri la oportunităţi”, autori Ştefan Guga şi Marcel Spătari (Syndex România). Studiul a analizat 10 dintre principalele critici aduse salariului minim, demontând cu date empirice “miturile” vehiculate în dezbaterea publică din România.
Salariul minim brut în România vs alte state UE
Salariul minim brut pentru 2021 a fost decis printr-o Hotarare de guvern publicată pe 13 ianuarie în Monitorul Oficial. Noul salariu minim brut este de 2.300 de lei, adică 1386 de lei “în mână”.
Salariul minim din Europa s-a modificat în 2021, potrivit calculatorvenituri.ro, portal care trece în revistă câteva modificări:
- În Portugalia – salariul minim brut a crescut cu aproximativ 4,7%. Pe teritoriul Portugaliei, salariul minim ajunge la 665 de euro;
- În Olanda – potrivit unui document guvernamental, salariul minim crește de două ori pe an, o dată pe 1 ianuarie și a doua oară pe 1 iulie. Începând cu 1 ianuarie 2021, salariul minim pentru angajații de peste 21 de ani a avut o creștere de aproximativ 3,86%, de la 1.680 de euro la 1.745 de euro. Legea nu prevede o valoare pe oră, acest lucru depinzând de programul de lucru al fiecărei persoane. Potrivit contractelor colective de muncă, programul de lucru normal este cuprins între 36,38 si 40 de ore pe saptamana;
- În Franța – ideea de salariu minim există de 51 de ani. Din 2008, au început să apară recalculări în funcție de inflație și de puterea de cumpărare. În ianuarie 2021, salariul minim din Franța a crescut cu aproape 1% față de anul precedent, ajungând la 10,25 euro pe oră. Anterior, în 2012, sindicatele au propus o creștere mai mare a salariului minim decât cea propusă de guvern. Acest lucru nu s-a întâmplat, însă statul a oferit persoanelor care câștigă salariul minim un bonus care a ajuns, în 2019, la 90 de euro. La finalul lui 2019, aproximativ 4,3 milioane de gospodării beneficiau de acest bonus.