Studiu despre salariul minim în România: avem decalaje mari față de alte țări, situație precară a salariaților și politică greșită

Salariul minim din România este foarte scăzut, raportat la nevoile salariaţilor şi familiilor lor, dar și prin comparație cu celelalte țări membre ale Uniunii Europene. În acest context, politica salariului minim ar trebui în mod normal să facă parte dintr-o viziune mai amplă care să vizeze bunăstarea generală a populaţiei şi nu strict creşterea veniturilor, reiese dintr-un studiu realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România și citat de Agerpres.

“Comparativ cu celelalte ţări membre UE, salariul minim din România este foarte scăzut, atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori. Faţă de nevoile salariaţilor şi familiilor lor, salariul minim din România este de asemenea foarte scăzut. Ținând cont de decalajele în continuare foarte mari faţă de celelalte ţări şi de situaţia materială foarte precară a atât de multor salariaţi, salariul minim ar trebui să fie un subiect major de dezbatere. La prima vedere aşa şi este, existând un oarecare ritual public anual de fiecare dată când se pune problema creşterii salariului minim”, notează autorii studiului, prezentat în cadrul unui eveniment online. Potrivit cercetării, “nu vorbim însă de o dezbatere propriu-zisă”.

Analize Economedia

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

“Istoria recentă a salariului minim din România e punctată de decizii discreţionare ale Guvernului, care au fost iniţial criticate şi, începând cu sfârşitul lui 2019, susţinute de pe poziţii dogmatice, în vădit dezacord cu realitatea socială şi economică. Miturile despre salariul minim prezentate în acest studiu se bucură de o largă circulaţie în spaţiul public şi în ultimii doi ani au servit ca bază pentru fundamentarea politicii salariului minim. Aparent paradoxal, ţara cu unul dintre cele mai mici salarii minime şi unul dintre cele mai scăzute niveluri de trai din Uniunea Europeană pare să fie prinsă complet în ofsaid de dezbaterea europeană”, mai susţin autorii studiului.

Toate ţările din Europa Centrală şi de Est au înregistrat creşteri majore ale salariului minim în ultimul deceniu, în timp ce state ca Germania sau Marea Britanie au făcut paşi istorici fie prin introducerea unui salariu minim la nivel naţional, fie prin încercarea de racordare a acestuia la costul vieţii, mai arată raportul. Potrivit specialiştilor, în România faza de creştere a salariului minim începută la mijlocul anilor 2010 pare să se fi încheiat. Cu o creştere relativ modestă în 2020 şi o îngheţare a salariului minim în termeni reali în 2021, România se confruntă deja cu decalaje salariale în creştere nu doar faţă de multe ţări occidentale, ci şi faţă de ţările vecine.

“Deşi Legea 174/2020 prevede explicit ca fundamentarea politicii salariului minim să se facă în funcţie de coşul minim de consum pentru un trai decent, autorităţile au ignorat până acum această obligaţie legală în favoarea unor argumente fără temei empiric şi în dezacord total cu direcţia în care se îndreaptă lucrurile la nivel european. Politica salariului minim din România rămâne ferm ancorată într-o gândire fabulatorie, potrivit căreia creşterea salariului minim produce automat inflaţie, şomaj şi muncă la negru, ducând firmele la pierzanie şi afectând iremediabil poziţia internaţională a ţării”, se mai precizează în raport.

“Coşul minim de consum pentru un trai decent ar trebui să fie elementul principal de fundamentare a politicii salariului minim. Sarcina principală ar trebui să fie asumarea unui termen ferm pentru ca salariul minim să ajungă la nivelul valorii coşului minim – altfel spus, un termen ferm pentru ca munca salariată să poată asigura un trai minim decent. Vorbim de ceva ce s-ar putea întâmpla peste două generaţii sau în decurs de un deceniu? Istoria recentă ne arată că un orizont de timp palpabil e o opţiune reală. În orice caz, decizia este politică şi trebuie să fie fundamentată democratic, ceea ce înseamnă că negocierile colective şi procesul electoral trebuie să joace un rol major”, se mai precizează în raport.

“Fiindcă vorbim de o strategie de politică publică pe termen mediu, politica salariului minim ar trebui corelată cu politici complementare, care pot reduce în mod considerabil presiunea asupra salariului minim. E vorba, pe de o parte, de măsuri de creştere a veniturilor gospodăriilor; creşterea alocaţiilor pentru copii este un exemplu foarte bun în acest sens, ea jucând în ultimii doi ani un rol esenţial în menţinerea la un nivel relativ constant a distanţei dintre valoarea salariului minim şi costului unui trai decent în ciuda evoluţiei comparativ modeste a salariului minim. Pe de altă parte, şi mult mai important, ar trebui să vorbim de măsuri ce ţin de îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi a accesului la locuire”, se mai spune în raport

Potrivit autorilor analizei, oferirea unor servicii publice de calitate şi implementarea unei strategii naţionale care să vizeze locuinţe de calitate şi accesibile pentru populaţie în general ar reduce considerabil decalajul dintre cheltuielile necesare pentru un trai decent şi mijloacele financiare directe pe care oamenii le au la dispoziţie.

Fundaţia Friedrich Ebert România a organizat miercuri un eveniment online pe tema salariului minim, prilejuit de lansarea studiului “Salariul minim şi traiul minim decent. De la mituri la oportunităţi”, autori Ştefan Guga şi Marcel Spătari (Syndex România). Studiul a analizat 10 dintre principalele critici aduse salariului minim, demontând cu date empirice “miturile” vehiculate în dezbaterea publică din România.

Salariul minim brut în România vs alte state UE

Salariul minim brut pentru 2021 a fost decis printr-o Hotarare de guvern publicată pe 13 ianuarie în Monitorul Oficial. Noul salariu minim brut este de 2.300 de lei, adică 1386 de lei “în mână”.

Salariul minim din Europa s-a modificat în 2021, potrivit calculatorvenituri.ro, portal care trece în revistă câteva modificări:

• În Portugalia – salariul minim brut a crescut cu aproximativ 4,7%. Pe teritoriul Portugaliei, salariul minim ajunge la 665 de euro;
• În Olanda – potrivit unui document guvernamental, salariul minim crește de două ori pe an, o dată pe 1 ianuarie și a doua oară pe 1 iulie. Începând cu 1 ianuarie 2021, salariul minim pentru angajații de peste 21 de ani a avut o creștere de aproximativ 3,86%, de la 1.680 de euro la 1.745 de euro. Legea nu prevede o valoare pe oră, acest lucru depinzând de programul de lucru al fiecărei persoane. Potrivit contractelor colective de muncă, programul de lucru normal este cuprins între 36,38 si 40 de ore pe saptamana;
• În Franța – ideea de salariu minim există de 51 de ani. Din 2008, au început să apară recalculări în funcție de inflație și de puterea de cumpărare. În ianuarie 2021, salariul minim din Franța a crescut cu aproape 1% față de anul precedent, ajungând la 10,25 euro pe oră. Anterior, în 2012, sindicatele au propus o creștere mai mare a salariului minim decât cea propusă de guvern. Acest lucru nu s-a întâmplat, însă statul a oferit persoanelor care câștigă salariul minim un bonus care a ajuns, în 2019, la 90 de euro. La finalul lui 2019, aproximativ 4,3 milioane de gospodării beneficiau de acest bonus.