Studiu. Nouă din zece angajați la stat consideră că dețin competențe digitale avansate, doar pentru că știu să navigheze pe internet

Aproape 90% dintre angajații din sectorul public se supraevaluează și consideră în mod greșit că dețin competențe digitale avansate prin faptul că știu să navigheze pe Internet, arată datele unui studiu pe un eșantion de aproape 5.200 de persoane din sistemul de stat, realizat de către Centrul de Formare APSAP.

În urma analizei datelor furnizate de respondenți, 1.477 persoane consideră că dețin un nivel de competențe digitale la nivel AVANSAT. Dintre aceștia, 1.285 înțeleg prin competențe digitale avansate activitățile de navigare și căutare eficientă pe Internet, pe când doar 140 afirmă că dețin cunoștințe de programare și dezvoltare de programe/ aplicații (HTML), care i-ar clasa într-adevăr la un nivel avansat. Constatarea este alarmantă, deoarece activitățile de navigare și căutare eficientă pe Internet nu necesită un nivel avansat de competențelor digitale. Astfel, există o discrepanță reală între percepția deținerii competențelor digitale avansate și nivelul real al acestora.

În ceea ce privește abilitățile digitale, angajații la stat spun că dețin mai multe competențe individual, cel puțin 3-4, dintre care navigarea pe Internet, folosirea programelor și a aplicațiilor specifice muncii, dar și abilități mai tehnice cum ar fi programare software, editare multimedia și utilizarea datelor. 

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Supraestimarea competențelor și cunoștințelor digitale duce la subestimarea necesității dezvoltării și îmbunătățirii acestora, aspect îngrijorător atât la nivel individual, cât și colectiv. Conform unui raport al Eurostat, nivelul competențelor digitale de bază a crescut treptat în ultimii ani în majoritatea statelor membre UE, dar nu și în cazul României. Țara noastră se află pe penultimul loc, înaintea Bulgariei, în ceea ce privește competențele digitale deținute de adulții activi din punct de vedere economic. Aceeași sursă realizează o diferențiere clară între competențele de bază și cele avansate.

Există diverse definiții pentru abilitățile sau competențele digitale și mai mulți termeni, cum ar fi „alfabetizare digitală”, „competență digitală”, „competențe legate de TIC” și „competențe informatice”, sunt adesea utilizați ca sinonime. În mai 2018, Consiliul a definit competența digitală ca „implicând utilizarea cu încredere, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale, precum și utilizarea acestora pentru învățare, la locul de muncă, și pentru participarea în societate. Ele includ alfabetizarea în domeniul informației și al datelor, comunicarea și colaborarea, educația în domeniul mass-mediei, crearea de conținuturi digitale (inclusiv programarea), siguranța (inclusiv bunăstarea digitală și competențele legate de securitatea cibernetică), chestiunile legate de proprietatea intelectuală, precum și soluționarea problemelor și gândirea critică”. În ceea ce privește nivelul competențelor digitale, Curtea se referă în principal la Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni, care prevede, pentru nivelurile de bază, competențe care permit îndeplinirea de sarcini simple în toate domeniile menționate de Consiliu.

„Și în opinia specialiștilor IT, competențele digitale avansate se referă la capacitatea de a utiliza tehnologiile informatice și de comunicații (TIC) în mod eficient într-o varietate de contexte. Aceste competențe includ, printre altele, operarea tehnică avansată, abilitatea de a scrie cod HTML, de a dezvolta aplicații software și de a lucra cu diferite limbaje de programare, capacitatea de a colecta, organiza, analiza și interpreta datele într-un mod relevant, dar mai ales cunoștințe avansate de securitate cibernetică. Astfel că, navigarea pe Internet sau utilizarea aplicațiilor de birou reprezintă competențe de bază, care, într-o lume modernă și digitalizată, trebuie continuu dezvoltate”, afirmă Bogdan-Costin Fârșirotu, fondator și președinte al Centrului de Formare APSAP. 

Mai mult, România se află pe penultimul loc, doar înaintea Bulgariei, la competențe digitale de bază avute de angajații cu vârste între 25 și 64 ani, potrivit datelor Eurostat.