Aproape 90% dintre angajații din sectorul public se supraevaluează și consideră în mod greșit că dețin competențe digitale avansate prin faptul că știu să navigheze pe Internet, arată datele unui studiu pe un eșantion de aproape 5.200 de persoane din sistemul de stat, realizat de către Centrul de Formare APSAP.
În urma analizei datelor furnizate de respondenți, 1.477 persoane consideră că dețin un nivel de competențe digitale la nivel AVANSAT. Dintre aceștia, 1.285 înțeleg prin competențe digitale avansate activitățile de navigare și căutare eficientă pe Internet, pe când doar 140 afirmă că dețin cunoștințe de programare și dezvoltare de programe/ aplicații (HTML), care i-ar clasa într-adevăr la un nivel avansat. Constatarea este alarmantă, deoarece activitățile de navigare și căutare eficientă pe Internet nu necesită un nivel avansat de competențelor digitale. Astfel, există o discrepanță reală între percepția deținerii competențelor digitale avansate și nivelul real al acestora.
În ceea ce privește abilitățile digitale, angajații la stat spun că dețin mai multe competențe individual, cel puțin 3-4, dintre care navigarea pe Internet, folosirea programelor și a aplicațiilor specifice muncii, dar și abilități mai tehnice cum ar fi programare software, editare multimedia și utilizarea datelor.
Supraestimarea competențelor și cunoștințelor digitale duce la subestimarea necesității dezvoltării și îmbunătățirii acestora, aspect îngrijorător atât la nivel individual, cât și colectiv. Conform unui raport al Eurostat, nivelul competențelor digitale de bază a crescut treptat în ultimii ani în majoritatea statelor membre UE, dar nu și în cazul României. Țara noastră se află pe penultimul loc, înaintea Bulgariei, în ceea ce privește competențele digitale deținute de adulții activi din punct de vedere economic. Aceeași sursă realizează o diferențiere clară între competențele de bază și cele avansate.
Există diverse definiții pentru abilitățile sau competențele digitale și mai mulți termeni, cum ar fi „alfabetizare digitală”, „competență digitală”, „competențe legate de TIC” și „competențe informatice”, sunt adesea utilizați ca sinonime. În mai 2018, Consiliul a definit competența digitală ca „implicând utilizarea cu încredere, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale, precum și utilizarea acestora pentru învățare, la locul de muncă, și pentru participarea în societate. Ele includ alfabetizarea în domeniul informației și al datelor, comunicarea și colaborarea, educația în domeniul mass-mediei, crearea de conținuturi digitale (inclusiv programarea), siguranța (inclusiv bunăstarea digitală și competențele legate de securitatea cibernetică), chestiunile legate de proprietatea intelectuală, precum și soluționarea problemelor și gândirea critică”. În ceea ce privește nivelul competențelor digitale, Curtea se referă în principal la Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni, care prevede, pentru nivelurile de bază, competențe care permit îndeplinirea de sarcini simple în toate domeniile menționate de Consiliu.
„Și în opinia specialiștilor IT, competențele digitale avansate se referă la capacitatea de a utiliza tehnologiile informatice și de comunicații (TIC) în mod eficient într-o varietate de contexte. Aceste competențe includ, printre altele, operarea tehnică avansată, abilitatea de a scrie cod HTML, de a dezvolta aplicații software și de a lucra cu diferite limbaje de programare, capacitatea de a colecta, organiza, analiza și interpreta datele într-un mod relevant, dar mai ales cunoștințe avansate de securitate cibernetică. Astfel că, navigarea pe Internet sau utilizarea aplicațiilor de birou reprezintă competențe de bază, care, într-o lume modernă și digitalizată, trebuie continuu dezvoltate”, afirmă Bogdan-Costin Fârșirotu, fondator și președinte al Centrului de Formare APSAP.
Mai mult, România se află pe penultimul loc, doar înaintea Bulgariei, la competențe digitale de bază avute de angajații cu vârste între 25 și 64 ani, potrivit datelor Eurostat.