Sursa foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad
Ordonanța de urgență adoptată în această săptămână de Guvern prin care companiile din energie ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare a fost publicată joi seara în Monitorul Oficial.
Guvernul a aprobat miercuri, la propunerea Ministerului de Finanţe, Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului numărul 1854/2022 al Consiliului. OUG pune în aplicare Regulamentul UE 2022/1854, adică reglementarea la nivel european care ar permite suprataxarea companiilor petroliere.
Conform ordonanței, companiile din energie ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare. Mai precis, este vorba despre câştigurile care în 2022 și 2023 depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile ale perioadei 2018-2021.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Companiile cele mai afectate de suprataxă sunt OMV Petrom (capital majoritar austriac) și Romgaz (capital majoritar de stat), potrivit Economica.net.
Guvernul a calculat că va strânge din această suprataxă suma de un miliard de euro în 2023, au declarat surse guvernamentale pentru G4Media.
De notat că banii vor intra într-un cont special deschis la Ministerul de Finanțe.
Explicațiile Guvernului
„Așa cum menționează inclusiv titlul, regulamentul este recent aprobat de către Consiliu, în data de 6 octombrie 2022. Principalul motiv este, pe de o parte, de a proteja categoriile vulnerabile de populație împotriva efectelor creșterii prețurilor la energie și, pe de altă parte, obiectivul principal al Guvernului României, și inclusiv cel stipulat în regulamentul european, este de a asigura finanțarea investițiilor în proiecte energetice strategice, cu precădere cele din surse regenerabile. Așadar, avem de-a face cu o transpunere a unui regulament european care vizează toate statele membre”, a spus Mihai Diaconu, secretar de Stat în cadrul Ministerului Finanțelor.
“Vorbim de super-profituri în domeniu în vremuri în care prețurile la produse energetice sunt volatile. Pentru unele state, din fericire nu e cazul României, resursele sunt dificil de identificat și populația are nevoie de sprijin în aceste vremuri complicate. Companiile vizate sunt companiile solide, cu profituri considerabile, cele care în anii trecuți au performat extraordinar, iar acum este rândul lor, așa cum a stipulat Regulamentul European, să contribuie la trecerea cât mai ușoară peste această perioadă grea. Cine sunt subiecții contribuabili? Sunt societățile comerciale care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriile. Baza impozabilă este reprezentată de ceea ce depășește cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 și 2021. Așa cum stipulează și regulamentul, România a transpus mot à mot, ca să zic așa, această prevedere. Cota de impozitare, exact cum am spus și mai devreme, este de 60% din extra-profitul care depășește cu 20% media”, a spus Diaconu.
Acesta a mai subliniat că, din această sumă colectată în acest fond special, minim 70% se vor distribui pentru finanțarea investițiilor strategice, precum și a investițiilor în eficiența energetică și investiții din energie din surse regenerabile. Termenul de plată va fi 25 iunie 2023, respectiv pentru profitul anului care încă nu s-a finalizat 2022, și 25 iunie 2024 pentru profitul care se va realiza în anul 2023. Proiectul a obținut avizul CES.
Unde merg banii din contribuția de solidaritate?
Încasările din contribuția de solidaritate se utilizează în oricare dintre următoarele scopuri:
a) măsuri de sprijin financiar pentru consumatorii finali de energie, în special pentru gospodăriile vulnerabile, pentru a atenua efectele prețurilor ridicate la energie, într-un mod direcționat;
b) măsuri de sprijin financiar pentru a contribui la reducerea consumului de energie, cum ar fi prin licitații sau sisteme de ofertare menite să reducă cererea, reducerea costurilor de achiziție de energie ale consumatorilor finali de energie pentru anumite volume de consum, promovarea investițiilor consumatorilor finali de energie în surse regenerabile de energie, în investiții structurale în eficiența energetică sau în alte tehnologii de decarbonizare;
c) măsuri de sprijin financiar pentru sprijinirea întreprinderilor din industriile mari consumatoare de energie, cu condiția ca acestea să fie condiționate de investiții în energia din surse regenerabile, în eficiența energetică sau în alte tehnologii de decarbonizare;
d) măsuri de sprijin financiar pentru dezvoltarea autonomiei energetice, în special investiții în conformitate cu obiectivele REPowerEU prevăzute în planul REPowerEU și în REPowerEU: acțiuni europene comune, cum ar fi proiecte cu o dimensiune transfrontalieră;
e) pentru finanțarea comună a unor măsuri menite să reducă efectele negative ale crizei energetice, printre care se numără sprijinul pentru protejarea ocupării forței de muncă, pentru recalificarea și perfecționarea forței de muncă sau pentru promovarea investițiilor în eficiența energetică și în energia din surse regenerabile, inclusiv în proiecte transfrontaliere, precum și în Mecanismul Uniunii de finanțare a energiei din surse regenerabile
Reacția industriei
De cealaltă parte, reprezentanții industriei vizate de aceste modificări, spun că noul proiect de suprataxare a sectorului de petrol și gaze pune în pericol viitoarele investiții pentru securitatea energetică a României. Cota aleasă, de 60%, este cu mult mare decât în orice altă țară a Uniunii Europene, spune Federația Patronală Petrol și Gaze, iar un procent de 33% (prevăzut de regulament) ar fi mai adecvat, transmit reprezentanții industriei.
„Cred că este o exagerare din partea companiilor. Dacă ne uităm numai la profituri, nu cred că se pot plânge, cel puțin cele din acest sector, în ultima perioadă, de o suprataxare. Inclusiv regulamentul spune că trebuie să impunem această taxă de solidaritate, complementar cu măsurile naționale”, a spus Diaconu, referitor la plângerile venite din industrie.
Situația implementării contribuției de solidaritate la nivelul statelor membre:
- Franța a trimis Parlamentului propuneri pentru instituirea contribuției, astfel cum
este stabilită de Regulament, doar pentru anul fiscal 2022, cu cota de 33%,
intenționând cuprinderea acesteia în Legea bugetului; - Spania a reglementat începând cu iulie 2022 o contribuție specifică, pentru
producătorii de electricitate și gaze naturale, cu un mecanism diferit de cel prevăzut
de Regulament, precum și pentru sectorul bancar, considerând că este măsură
națională echivalentă, deci nu va implementa contribuția în condițiile
Regulamentului; - Olanda intenționează să implementeze contribuția în condițiile din Regulament,
doar pentru anul fiscal 2022, cota 33%. Suplimentar vizează și alte măsuri naționale
pentru anii următori; - Cipru nu are operatori economici în domeniile vizate.
- Belgia a anunțat extinderea impozitării producătorilor de energie nucleară
„Olanda, Franţa, Germania, de exemplu, au impus o cotă de 33% a acestor extraprofituri, să le zicem super profituri ale companiilor care activează în domeniu. Irlanda şi ea a transpus regulamentul şi merge pe o cotă de impozitare de 75 la sută, Italia a ales 50 la sută din profiturile pe anul 2023. Cehia, un stat comparabil cu România, zicem noi, a impus o cotă de impozitare de 60 la sută, Grecia – 90 la sută. Toată Europa cere această contribuţie de solidaritate şi România trebuie să se alinieze ca membru al Uniunii Europene la acest regulament. Vorbim de super profituri în domeniu, în vremuri în care preţurile la produsele energetice sunt volatile. Pentru unele state, din fericire, nu e cazul României, resursele dificil de identificat şi populaţia are nevoie de sprijin în aceste vremuri complicate. Companiile vizate şi companiile solide cu profituri considerabile, cele care în anii trecuţi au performat extraordinar, iar acum este rândul lor, aşa cum a stipulat regulamentul european, să contribuie la trecerea cât mai uşoară peste această perioadă grea”, a menţionat secretarul de stat Mihai Diaconu, citat de News.ro.