Foto: Pixabay
Suprataxarea contractelor part-time este constituțională, a decis Curtea Constituțională, care a respins miercuri o sesizare în acest sens depusă de USR, Forţa Dreptei şi Avocatului Poporului. În schimb, CCR a amânat dezbaterea pe legile care majorează salariile primarilor, conform surselor Economedia și G4Media.
UPDATE. Curtea Constituțională a anunțat oficial că, în ședința de azi, a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, precum și a dispozițiilor art.I pct.68 [cu referire la introducerea alin.(5) ind.6 – alin. (5) ind.9 în art.146 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal] din Ordonanța Guvernului nr.16/2022.
Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I pct.107 [cu referire la art.457 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal] din Ordonanța Guvernului nr.16/2022.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În aceeași ședință, Curtea Constituțională a amânat, pentru data de 31 ianuarie 2023, o serie de cauze, printre care și dezbaterea pe legile care majorează salariile primarilor.
Știrea inițială. Ordonanța 16 dată de Guvern în august și aprobată ulterior de Parlament a introdus măsuri fiscale și taxe noi, atât de la 1 august, cât și unele care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.
Una dintre principalele prevederi este suprataxarea contractelor part-time. Mai precis, chiar dacă un angajat lucrează 2, 4 sau 6 ore, taxele plătite de angajator pentru acesta vor fi la nivelul taxelor pentru salariul minim.
Parlamentarii USR au depus amendamente la legea de aprobare a ordonanței, pentru a elimina supraimpozitarea contractelor cu normă parțială de lucru (part time). Cu toate acestea, parlamentarii PSD, PNL și UDMR au votat în Parlament menținerea suprataxării contractelor.
Ulterior, parlamentarii USR şi cei neafiliaţi aparţinând partidului Forţa Dreptei au depus pe 23 noiembrie la Curtea Constituţională o sesizare, cerând eliminarea suprataxării.
„Depunem sesizarea la CCR pentru că este primul moment în care putem face asta, deoarece Avocatul Poporului a refuzat să o conteste la început, când puteau fi prevenite efectele acestei ordonanţe. PNL şi PSD iau pielea de pe românii care vor să muncească şi nu doar atât, dar ne consideră pe toţi hoţi, în special pe angajatorii şi angajaţii care au hotărât să lucreze cinstit, cu contracte de muncă înregistrate, cu taxe plătite la stat. (…) România are în acest moment doar 3,7% din toate contractele contracte cu normă parţială. Asta este extrem de diferit faţă de media europeană, de 17%, sau alte ţări. (…) Premierul Ciucă a reuşit printr-o singură semnătură pe această ordonanţă să închidă în România peste 180.000 de contracte de muncă”, a declarat deputatul USR Oana Ţoiu.
La rândul său, deputatul neafiliat Ionel Dancă, membru al Forţa Dreptei, a afirmat că ordonanţa de modificare a Codului fiscal „este pentru economia României o nouă Ordonanţă 114, de creştere a fiscalităţii, care loveşte în sectoarele economice cele mai dinamice”.
Amânare pe majorarea salariilor primarilor
CCR a amânat în schimb dezbaterea pe legile care majorează salariile primarilor.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, după ce a participat la o întâlnire cu primarii, la Asociația Municipiilor din România, condusă de primarul Clujului, Emil Boc, că a discutat cu aleși locali despre majorarea salariilor în administrație, dar că există o lege aprobată în Parlament care a fost contestată și se află în analiză la Curtea Constituțională. „De îndată ce va exista o decizie, vom acționa în conformitate cu aceasta”, a declarat Ciucă.
Cum arată Ordonanța 16 adoptată de Parlament
Camera Deputaților a adoptat în data de 16 noiembrie Ordonanța de Urgență 16 dată de Guvern în august, care a introdus măsuri fiscale și taxe noi, atât de la 1 august, cât și unele care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2023. Totuși, parlamentarii au venit cu o serie de schimbări.
Se păstrează suprataxarea contractelor part-time
Parlamentarii USR au depus amendamente la ordonanță pentru eliminarea supraimpozitării contractelor cu normă parțială de lucru (part time). Cu toate acestea, parlamentarii PSD, PNL și UDMR au votat menținerea suprataxării contractelor.
Se amână creșterea impozitelor pe locuințe
Impozitele pentru locuințe nu vor mai crește până în 2025, a decis Camera Deputaților. Deputații au hotărât să aplice de la 1 ianuarie 2025 noul mod de calcul, pe baza grilei notariale. În schimb, au renunțat la majorarea cu 50% a impozitelor, măsură care fusese introdusă în Senat, după o decizie a coaliției de guvernare.
Dividendele distribuite în 2022, impozitate cu 5%
Deputații au clarificat cota de impozitare pentru dividendele distribuite în anul 2022. Guvernul a decis să majoreze impozitarea dividendelor la 8%, de la 5%, cu aplicare de la începutul anului următor.
De obicei firmele distribuie dividende în anul următor, după aflarea rezultatelor anuale. Totuși, dacă companiile ar distribui în 2023 dividende pentru 2022, ele ar suporta cota de impozitare de 8%. Drept urmare, ele s-au grăbit în acest an și au distribuit trimestrial dividendele, ca să beneficieze de cota de impozitare mai favorabilă, de 5%.
„Art.VI1. – În cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cota de impozit pe dividende este de 5%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2022, aprobate potrivit legii.”, arată clarificarea adusă.
Plata cu cardul, obligatorie pentru „încasări cash” de 50.000 lei, în loc de cifră de afaceri
Au fost aduse modificări și la prevederea care a scăzut cifra de afaceri de la care companiile sub obligate să accepte plata cu cardul. Guvernul a decis ca firmele cu afaceri pornind de la 10.000 de euro (50.000 lei) să fie obligate să accepte plata cu cardul. Anterior, pragul era de 50.000 de euro (250.000 lei).
Acum, deputații au decis că se vor lua în calcul încasările în numerar, nu cifra de afaceri.
Astfel, vor fi obligate să accepte plata cu cardul companiile care au încasări de numerar care pornesc de la 50.000 lei.
„Obligația de acceptare de către persoanele juridice prevăzute la alin. (3) a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, se naște începând cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului respectiv au depășit pragul de 50.000 lei”, arată modificarea.
Încadrarea microîntreprinderilor în noul plafon de 500.000 se va face în funcție de veniturile din 2023
Ordonanța guvernului stabilea că o companie poate fi încadrată ca microîntreprindere dacă are venituri de 500.000 de euro. Anterior, acest plafon era de 1 milion de euro.
Parlamentarii stabilesc acum că acest plafon va fi calculat în funcție de veniturile obținute de microîntreprineri în cursul anului 2023, și nu în funcție de veniturile de la finalul anului 2022.