Sursa foto: European Council
Comisia Europeană a transmis la jumătate lunii ianuarie o scrisoare Guvernului României prin care avertizează asupra marilor restanțe în atingerea obiectivelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au declarat pentru G4Media.ro o mai multe surse politice. Potrivit acestora, principalele restanțe ale guvernului decarbonizarea (problema închiderii minelor de cărbune) și legea avertizorului de integritate, care transpune o directivă europeană într-un mod care, în interpretarea comisiei, descurajează raportările anonime. O altă problemă ar fi anumite prevederi legate de pilonul doi de pensii (fără legătură cu reforma sistemului de pensii speciale).
Totuși, tema pensiilor speciale este subiect separat de discuții între Guvern și Comisia Europeană.
Potrivit informațiilor G4Media.ro, Comisia Europeană nu este de acord cu formula de compromis la care a ajuns coaliția PNL-PSD în ce privește reforma pensiilor, potrivit căreia pensiile militarilor (armată și servicii de informații) nu vor fi calculate după principiul contributivității. Comisia, susținută de această dată de Banca Mondială, solicită ca toate pensiile, fără excepție, să fie calculate potrivit principiului contributivității.
”Guvernul vrea să scape de reformele PNRR și maschează totul prin încercări de negocieri. Să fie clar: banii din PNRR vin dacă jaloanele și țintele sunt îndeplinite pe bune. Declarațiile politice nu fac decât să tergiverseze un eventual eșec de absorbție a banilor. Cel mai tare doare reforma pensiilor: nu sunt în stare să scape de pensiile speciale. Ca să ne lămurim, solicit publicarea scrisorilor schimbate de Comisia Europeană și Guvern pe tema reformelor din PNRR de la începutul anului încoace. Și acolo vom vedea răspunsul dur al Comisie și cel lipsit de competență al Guvernului”, a declarat pentru G4Media.ro europarlamentarul Dragoș Pîslaru (copreședinte Reper, Renew Europene).
El a precizat că sunt deja trei luni de întârziere în ce privește eliberarea tranșei a doua, în valoare de 3 miliarde de euro. ”Noi acum trebuia să ne ocupăm de transa 3, însă nici cea de-a doua nu a fost finalizată”, mai spune Pîslaru.
Pe de altă parte, PSD presează public pentru renegocierea PNRR.
Europarlamentarul Victor Negrescu a susținut, luni, în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, faptul că România trebuie să profite de posibilitatea modificării planurilor naționale de redresare și reziliență, adusă de amendamentul pe care l-a depus la regulament împreună cu delegația Partidului Social Democrat, şi să îşi propună o optimizare mai amplă a PNRR în aşa fel încât toate țintele şi obiectivele să fie realizate, se arată într-un comunicat transmis redacției.
”Astfel, dacă un stat membru poate demonstra impactul generat de războiul din Ucraina, de inflație sau de fluxurile comerciale globale, acesta va putea modifica atât proiectele, cât și reformele din plan, până la data de 30 aprilie anul acesta. De aceea cred că România trebuie să îşi propună o optimizare mai amplă a PNRR în aşa fel încât toate țintele şi obiectivele să fie realizate”, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European.
Pe de altă parte, europarlamentarul Dragoș Pîslaru susține că dorința PSD de a renegocia PNRR are în vedere faptul că Guvernul dorește ”să taie din banii pentru educație și societate civilă. Am avertizat de acum trei luni că asta a fost clar intenția coaliției de guvernare, lucru care s-a văzut și în negocierile de la Bruxelles pentru REPowerEU.”
Context
Guvernul a anunțat la jumătatea lunii decembrie că a transmis Comisiei Europene cea de a doua cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 3,227 miliarde euro.
Din această sumă, 2.147.490.000 euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil și 1.080.200.000 euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut.
În urma scăderii sumei aferente prefinanțării acordate României (13% din valoare totală PNRR), tranșa aferentă cererii de plată numărul 2 are o valoare de 2.808.089.841 euro (1.868.317.381 Euro – sprijin financiar nerambursabil și 939.772.460 Euro – sprijin sub formă de împrumut).
Printre cele mai relevante reforme și investiții cu impact socio-economic aferente celei de-a doua cereri de plată, se numără:
Intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului național „Prima conectare la apă și canalizare”. Responsabil: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Jalon 2);
Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2 Responsabil: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (Jalon 213);
Intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor Responsabil: Ministerul Justiției (Jalon 430);
Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (MO) pentru asigurarea standardelor pentru dotarea școlilor cu echipamente tehnologice și resurse în scopuri educaționale online și pentru a asigura un impact durabil al investițiilor propuse Responsabil: Ministerul Educației (Jalon 477);
Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului. Responsabil: Ministerul Energiei (Jalon 114);
Apel de proiecte pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Jalon 97);
Acordarea de granturi operatorilor publici (municipalități) pentru construcția, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Jalon 456);
Intrarea în vigoare a Legii privind guvernanța serviciilor de cloud pentru administrația publică. Responsabil: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Jalon 144).