Tarifele impuse de președintele Donald Trump vor costa companiile globale peste 1,2 trilioane de dolari în 2025, majoritatea costurilor fiind transferate către consumatori, potrivit unei noi analize realizate de S&P Global citată de CNBC.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Într-un raport publicat joi, compania a declarat că estimarea cheltuielilor suplimentare pentru companii este probabil conservatoare. Prețul provine din informațiile furnizate de aproximativ 15.000 de analiști din 9.000 de companii care contribuie la S&P și la indicii de cercetare proprii.
„Sursele acestei presiuni de un trilion de dolari sunt extinse. Tarifele și barierele comerciale acționează ca taxe asupra lanțurilor de aprovizionare și direcționează numerar către guverne; întârzierile logistice și costurile de transport amplifică efectul. Colectiv, aceste forțe reprezintă un transfer sistemic de avere de la profiturile corporative către lucrători, furnizori, guverne și investitori în infrastructură”, a spus autorul Daniel Sandberg în raport.
În aprilie, Trump a impus tarife de 10% pentru toate bunurile care intră în SUA și a listat tarife „reciproce” individuale pentru zeci de alte țări. De atunci, Casa Albă a intrat într-o serie de negocieri și acorduri, adăugând totodată taxe pentru o varietate de produse individuale precum dulapuri de bucătărie, automobile și lemn.
Deși oficialii administrației au insistat că exportatorii vor fi forțați să suporte cea mai mare parte a taxelor, analiza S&P sugerează că acest lucru este doar parțial adevărat.
De fapt, compania afirmă că doar o treime va fi suportată de companii, restul revenind consumatorilor, conform estimărilor. Cifrele includ o pierdere de 907 miliarde de dolari pentru companiile acoperite, restul revenind companiilor neacoperite, precum și fondurilor de capital privat și de risc.
„Cu producția reală în scădere, consumatorii plătesc mai mult pentru mai puțin, ceea ce sugerează că această cotă de două treimi reprezintă o limită inferioară a poverii lor reale”, spune Sandberg, care a scris raportul împreună cu Drew Bowers, analist cantitativ senior la S&P Global.
Mize politice și strategice
Dimensiunea impactului tarifar și distribuția costurilor sunt esențiale atât pentru Casa Albă, care dorește să prezinte taxele drept esențiale pentru restabilirea unui echilibru comercial echitabil, cât și pentru factorii de decizie ai Rezervei Federale, care caută să calibreze corect politica monetară.
„Poziția președintelui și a administrației a fost întotdeauna clară: deși americanii se pot confrunta cu o perioadă de tranziție în care tarifele vor răsturna un status quo defectuos care a pus America pe ultimul loc, costul tarifelor va fi suportat în cele din urmă de exportatorii străini”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai, într-un comunicat.
Oficialii Rezervei Federale au avut tendința să considere tarifele drept un impact unic asupra prețurilor și nu o sursă de presiuni inflaționiste de durată. Cercetătorii S&P au descoperit un sentiment similar în rândul analiștilor.
Consensul prevede o contracție de 64 de puncte de bază a marjelor de profit în acest an, reducându-se la 28 de puncte de bază pentru 2026 și apoi la 8 până la 10 puncte de bază în 2027-2028. Un punct de bază este egal cu 0,01%.
„În esență, 2025 a blocat impactul; 2026 și 2027 vor testa dacă optimismul pieței privind reechilibrarea este justificat. Deocamdată, consensul prevede o lume în care marjele revin în cele din urmă la traiectoriile de dinaintea tarifelor. Dacă această încredere se va dovedi justificată va depinde de modul în care firmele se adaptează prin tehnologie, disciplină a costurilor și remodelarea lanțurilor valorice globale care au definit acest ciclu”, au scris autorii.
Impactul va depinde și de modul în care evoluează strategia tarifară a lui Trump. Casa Albă se află în prezent din nou în tensiuni cu China din cauza unei dispute privind pământurile rare și intențiilor lui Trump de a riposta.
Lucrarea S&P a constatat că eliminarea în mai de către Trump a excepției „de minimis” pentru bunurile sub 800 de dolari a fost „adevăratul punct de inflexiune” pentru cât de puternic vor mușca tarifele. Excepția permisese ca bunurile cu prețuri mici să treacă neafectate de barierele tarifare anterioare, dar „devenise politic de neacceptat”.
„Când excepția a fost eliminată, șocul s-a propagat prin datele de transport, rapoartele de câștiguri și comentariile executivilor. În scenariul optimist în care această turbulență este temporară, agenda tarifară a administrației Trump și realinierea lanțurilor de aprovizionare care rezultă sunt privite ca fricțiuni tranzitorii, nu ca taxe structurale permanente asupra profitabilității”, spune Sandberg.