Tarifele impuse de Donald Trump vor costa companiile la nivel global 1,2 trilioane de dolari în anul 2025, spune o analiză a S&P Global

Tarifele impuse de președintele Donald Trump vor costa companiile globale peste 1,2 trilioane de dolari în 2025, majoritatea costurilor fiind transferate către consumatori, potrivit unei noi analize realizate de S&P Global citată de CNBC.

Într-un raport publicat joi, compania a declarat că estimarea cheltuielilor suplimentare pentru companii este probabil conservatoare. Prețul provine din informațiile furnizate de aproximativ 15.000 de analiști din 9.000 de companii care contribuie la S&P și la indicii de cercetare proprii.

„Sursele acestei presiuni de un trilion de dolari sunt extinse. Tarifele și barierele comerciale acționează ca taxe asupra lanțurilor de aprovizionare și direcționează numerar către guverne; întârzierile logistice și costurile de transport amplifică efectul. Colectiv, aceste forțe reprezintă un transfer sistemic de avere de la profiturile corporative către lucrători, furnizori, guverne și investitori în infrastructură”, a spus autorul Daniel Sandberg în raport.

În aprilie, Trump a impus tarife de 10% pentru toate bunurile care intră în SUA și a listat tarife „reciproce” individuale pentru zeci de alte țări. De atunci, Casa Albă a intrat într-o serie de negocieri și acorduri, adăugând totodată taxe pentru o varietate de produse individuale precum dulapuri de bucătărie, automobile și lemn.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Deși oficialii administrației au insistat că exportatorii vor fi forțați să suporte cea mai mare parte a taxelor, analiza S&P sugerează că acest lucru este doar parțial adevărat.

De fapt, compania afirmă că doar o treime va fi suportată de companii, restul revenind consumatorilor, conform estimărilor. Cifrele includ o pierdere de 907 miliarde de dolari pentru companiile acoperite, restul revenind companiilor neacoperite, precum și fondurilor de capital privat și de risc.

„Cu producția reală în scădere, consumatorii plătesc mai mult pentru mai puțin, ceea ce sugerează că această cotă de două treimi reprezintă o limită inferioară a poverii lor reale”, spune Sandberg, care a scris raportul împreună cu Drew Bowers, analist cantitativ senior la S&P Global.

Mize politice și strategice

Dimensiunea impactului tarifar și distribuția costurilor sunt esențiale atât pentru Casa Albă, care dorește să prezinte taxele drept esențiale pentru restabilirea unui echilibru comercial echitabil, cât și pentru factorii de decizie ai Rezervei Federale, care caută să calibreze corect politica monetară.

„Poziția președintelui și a administrației a fost întotdeauna clară: deși americanii se pot confrunta cu o perioadă de tranziție în care tarifele vor răsturna un status quo defectuos care a pus America pe ultimul loc, costul tarifelor va fi suportat în cele din urmă de exportatorii străini”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai, într-un comunicat.

Oficialii Rezervei Federale au avut tendința să considere tarifele drept un impact unic asupra prețurilor și nu o sursă de presiuni inflaționiste de durată. Cercetătorii S&P au descoperit un sentiment similar în rândul analiștilor.

Consensul prevede o contracție de 64 de puncte de bază a marjelor de profit în acest an, reducându-se la 28 de puncte de bază pentru 2026 și apoi la 8 până la 10 puncte de bază în 2027-2028. Un punct de bază este egal cu 0,01%.

„În esență, 2025 a blocat impactul; 2026 și 2027 vor testa dacă optimismul pieței privind reechilibrarea este justificat. Deocamdată, consensul prevede o lume în care marjele revin în cele din urmă la traiectoriile de dinaintea tarifelor. Dacă această încredere se va dovedi justificată va depinde de modul în care firmele se adaptează prin tehnologie, disciplină a costurilor și remodelarea lanțurilor valorice globale care au definit acest ciclu”, au scris autorii.

Impactul va depinde și de modul în care evoluează strategia tarifară a lui Trump. Casa Albă se află în prezent din nou în tensiuni cu China din cauza unei dispute privind pământurile rare și intențiilor lui Trump de a riposta.

Lucrarea S&P a constatat că eliminarea în mai de către Trump a excepției „de minimis” pentru bunurile sub 800 de dolari a fost „adevăratul punct de inflexiune” pentru cât de puternic vor mușca tarifele. Excepția permisese ca bunurile cu prețuri mici să treacă neafectate de barierele tarifare anterioare, dar „devenise politic de neacceptat”.

„Când excepția a fost eliminată, șocul s-a propagat prin datele de transport, rapoartele de câștiguri și comentariile executivilor. În scenariul optimist în care această turbulență este temporară, agenda tarifară a administrației Trump și realinierea lanțurilor de aprovizionare care rezultă sunt privite ca fricțiuni tranzitorii, nu ca taxe structurale permanente asupra profitabilității”, spune Sandberg.