Directoratul Național de Securitate Cibernetică atrage atenția românilor asupra unor tentative de fraudă prin e-mailuri false trimise în numele ANAF. Infractorii cibernetici folosesc tehnica de phishing, trimițând mesaje care par a veni de la Serviciul Clienți ANAF, dar sunt de fapt expediate de la o adresă suspectă, respectiv Supprot@wildapricot.org. E-mailurile sunt concepute să imite identitatea vizuală a ANAF și anunță o rambursare de taxe, victimele fiind încurajate să acceseze un link ce duce către un portal fals, cu un buton denumit „Accesați Portalul ANAF”, a transmis joi DNSC.
De asemenea, odată ce victimele accesează link-ul, li se solicită introducerea CNP-ului și a numărului de telefon, sub pretextul accesării „Spațiului Privat Virtual”.
După completarea datelor, site-ul afișează un mesaj fals de verificare, urmat de un tabel în care victima este informată că, în urma unei „analize fiscale”, ANAF a identificat o sumă de 1.905 lei disponibilă pentru rambursare.
În cazul în care victima confirmă continuarea procesului, aceasta este redirecționată către un nou formular unde trebuie să completeze numele, prenumele și datele cardului bancar, fiind informată că acestea sunt necesare pentru finalizarea rambursării. Se menționează că suma va fi vizibilă în cont în termen de 1-3 zile lucrătoare, în funcție de banca utilizată.
După introducerea datelor bancare, victima este redirecționată către o pagină care imită procesul de 3D Secure, solicitând aprobarea unei tranzacții către ANAF. În realitate, această acțiune autorizează plăți către entități necunoscute, fiind identificate până acum beneficiari precum VERCEL INC și Geekay Distribution Gener.
Potrivit DNSC, impactul acestor atacuri poate fi semnificativ, atât la nivel financiar, cât și personal, generând consecințe care pot afecta utilizatorii pe termen lung.
Impactul financiar
Furtul direct al fondurilor – Victimele sunt păcălite să introducă datele cardului bancar și să autorizeze plăți frauduloase, ceea ce poate duce la pierderi financiare semnificative;
Tranzacții recurente – Dacă atacatorii păstrează datele cardului, aceștia pot efectua plăți suplimentare sau le pot vinde pe dark web pentru utilizări ulterioare;
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Dificultăți în recuperarea banilor – În funcție de bancă și de rapiditatea reacției victimei, recuperarea fondurilor poate fi dificilă sau imposibilă;
Impactul asupra securității datelor
Compromiterea datelor personale – Datele furnizate, precum CNP-ul și numărul de telefon, pot fi utilizate pentru furt de identitate sau alte atacuri de inginerie socială.
Expunerea la atacuri viitoare – Victimele pot fi incluse într-o bază de date folosită pentru alte tipuri de fraude, cum ar fi atacurile de phishing direcționat (spear phishing) sau scam-uri prin telefon/SMS.
Acces neautorizat la conturi bancare – În cazul în care atacatorii obțin datele cardului și le folosesc pentru autentificare pe platforme de plăți (ex. PayPal, Revolut), aceștia pot încerca preluarea completă a conturilor bancare ale victimei.
DNSC le oferă oamenilor câteva sfaturi pentru a evita să devină victime ale acestei infracțiuni. Este important ca utilizatorii să verifice cu atenție adresa de e-mail a expeditorului, deoarece atacatorii folosesc adrese care seamănă cu cele ale instituțiilor oficiale, dar cu mici variații sau greșeli.
De asemenea, DNSC le recomandă utilizatorilor să evite accesarea link-urilor suspecte primite prin e-mail, SMS sau alte platforme de mesagerie, mai ales dacă acestea pretind a fi de la instituții guvernamentale și solicită date personale sau bancare. Înainte de a introduce date personale sau bancare, utilizatorii trebuie să se asigure că se află pe site-ul oficial al instituției, având în vedere că atacatorii pot folosi domenii care imită site-urile legitime, schimbând subtil caracterele din adresă.
Totodată, utilizatorii trebuie să fie atenți la mesajele care induc un sentiment de urgență, deoarece atacatorii încearcă să îi determine să acționeze rapid, fără verificări suplimentare. DNSC le recomandă oamenilor să fie sceptici față de mesajele care sugerează o rambursare imediată sau care impun validarea contului urgent. În niciun caz nu trebuie furnizate date bancare la cerere, întrucât ANAF sau orice altă instituție oficială nu va solicita detalii ale cardului bancar pentru rambursări prin e-mail, SMS sau apeluri telefonice.
Dacă utilizatorii au introdus date personale sau bancare pe un site suspect, trebuie să își schimbe imediat parola contului și să verifice activitatea recentă pentru a identifica posibile accesări neautorizate.
Totuși, activarea autentificării în doi pași (MFA/2FA) poate adăuga un nivel suplimentar de securitate pentru a preveni accesul neautorizat, chiar și în cazul în care datele de autentificare sunt compromise. Dacă utilizatorii au furnizat detalii bancare, este important să contacteze imediat instituția bancară pentru a bloca cardul și a preveni tranzacțiile frauduloase.
În final, DNSC le reomandă utilizatorilor să fie sceptici față de promisiunile financiare exagerate deoarece nicio instituție nu oferă rambursări rapide fără verificări suplimentare, iar schemele care promit câștiguri mari într-un timp scurt sunt, de obicei, frauduloase.